14:11 "Barak" înseamnă a îngenunchea, a binecuvânta pe Dumnezeu, a fi binecuvântat de Domnul, a adora, a lăuda, a primi un cadou, o înzestrare.2) Raportul creaţiunii ne face atenţi că au fost binecuvântate trei categorii de creaturi: animalele (Gen. 1,22), omul (Gen. 1,28) şi ziua a şaptea (Gen. 2,3). În cazul primelor două, binecuvântarea înseamnă transmiterea vieţii. Logica analogiei cere ca în exegeza textului să căutăm şi în al treilea caz acelaşi sens al binecuvântării. Când Dumnezeu a binecuvântat Sabatul, l-a făcut izvorul puterii de viaţă, deoarece a rânduit ziua a şaptea ca în această zi creaturile Sale să comunice cu El, Izvorul Vieţii. Afară de Dumnezeu, nimeni nu are puterea de a binecuvânta. Cel care nu întreţine legătura cu El, prin mij-loacele rânduite de El, riscă să-şi pericliteze soarta veşnică.