12:76 a) Cel îndreptăţit nu este numai "socotit drept", ci devine cu adevărat neprihănit, de facto. În primul rând i se iartă păcatul strămoşesc. Aceasta este egală cu schimbarea firii. De aici încolo în om rămâne doar dorinţa păcătoasă (concupiscencia) ca mijloc de încercare.