9:1 Iată prorocia, Cuvântul Domnului despre ţara Hadrac; şi va începe din Damasc. Căci Domnul are ochiul îndreptat asupra oamenilor şi peste toate seminţiile lui Israel.
Proorocia. Ebr. maśśa’, ,,o rostire profetică” (vezi comentariul la Isaia 13,1).
Hadrac. Probabil Hattarikka din inscripţiile asiriene, un teritoriu al Siriei învecinându-se cu Hamatul.
Va începe din Damasc. Literal ,,Damascul va fi odihna”. Adică, Damascul va fi locul de odihnă pentru ,,proorocie”; adică solia era acuzatoare pentru cetatea acea.
Are ochiul. Sau ,,Când ochii”. Sensul acestei expresii nu este clar. LXX zice: ,,Căci Domnul priveşte asupra oamenilor şi asupra tuturor seminţiilor lui Israel.” Traducerea: ,,Căci ale Domnului sunt toate cetăţile Aramului.” (RSV), necesită schimbarea a două litere asemănătoare în textul ebraic.
9:2 El se opreşte şi peste Hamat, care se mărgineşte cu Damascul, peste Tir şi Sidon, cu toată înţelepciunea lor!
Hamat. O cetate aşezată cam la 189 km. la sud de Damasc.
Tir şi Sidon. Pentru o descriere a Tirului şi pentru pedepsele gata să fie date Tirului şi Sidonului, aşa cum sunt arătate în v. 3 şi 4, vezi comentariul la Ezechiel 26-28. Descrierea lui Zaharia este îndeaproape paralelă cu tabloul mai amănunţit al lui Ezechiel.
9:3 Tirul şi-a zidit o întăritură; a îngrămădit argint ca pulberea, şi aur ca noroiul de pe uliţe.
Verset ce nu a fost comentat.
9:4 Iată că Domnul va pune mâna pe el, îi va năpusti puterea în mare, şi el însuşi va fi ars cu foc.
Verset ce nu a fost comentat.
9:5 Ascalonul va vedea lucrul acesta, şi se va teme; Gaza de asemenea, şi o va apuca un puternic cutremur; Ecronul de asemenea, căci nădejdea lui va fi dată de ruşine; va pieri împăratul din Gaza, şi Ascalonul nu va mai fi locuit.
Ascalonul. Prăbuşirea cetăţii celei mari Tir va aduce groază şi teamă asupra vecinilor Tirului, cetăţile principale ale Filistiei amintite aici. Compară profeţia lui Ezechiel împotriva filistenilor (Ezechiel 25,15-17).
9:6 Străinul se va aşeza în Asdod, şi voi frânge mândria Filistenilor.
Străinul. Sau ,,Un bastard”. Cineva născut în afara legăturilor de căsătorie, sau un străin prin naştere (vezi comentariul la Deuteronom 23,2).
9:7 Îi voi scoate sângele din gură, şi urâciunile idoleşti dintre dinţi, ca să fie şi el o rămăşiţă pentru Dumnezeul nostru, şi să fie ca o căpetenie din Iuda, şi Ecronul ca Iebusiţii.
Sângele. Fără îndoială o referire la practica păgână de a bea sângele jertfelor, sau de a mânca jertfele cu sânge. Israeliţilor le era strict interzis să consume sânge (Levitic 17,10.12).
Urâciunile. Vezi Isaia 66,3.17.
Pentru Dumnezeul nostru. Rămăşiţa va părăsi practicile idolatre şi se va alipi de Israel.
Căpetenie. Ebr. ’alluph. O schimbare vocalică permite traducerea ,,mie”, ,,familie”, sau ,,seminţie” (vezi Numeri 1,16; 10,4; 1Samuel 10,19). Aceia care s-au alipit de Domnul vor deveni ca una din familiile sau seminţiile lui Iuda.
Iebusiţii. Iebusiţii fuseseră vechii locuitori ai cetăţii Sionului. Neamul acesta nu a fost nimicit, ci a fost aservit (1Regi 9,20.21). Nu este cu totul clar ce înţelegea profetul prin comparaţia aceasta. Poate că prezicea absorbţia Filistenilor în statul lui Israel.
9:8 Voi tăbărî în jurul Casei Mele, ca s-o apăr împotriva unei oştiri, împotriva celor ce se duc şi vin, şi nu va mai trece asupritorul peste ei, căci acum Mă uit cu ochii Mei.
Voi tăbărî. Dumnezeu urma să-l apere pe Israel de duşmanii săi. Celor ce se duc şi vin. O referire la raidurile unui duşman sau la atacurile ostile asupra diferitelor locuri. Acum Mă uit. Dumnezeu priveşte acum la starea lui Israel şi are de gând să-i dea ajutor (vezi Exod 3,7.9).
9:9 Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe.
Saltă de veselie. Sionul este chemat să se bucure din cauză că făgăduita lui izbăvire va fi îndeplinită prin venirea Împăratului său, Mesia.
Neprihănit. Ebr. saddiq, un cuvânt care apare de peste 200 de ori în Vechiul Testament. Este de obicei tradus prin ,,neprihănit” sau ,,drept”. Termenul acesta mai este folosit şi în alte locuri cu referire la Mesia. Ieremia declara: ,,Voi ridica lui David o Odraslă neprihănită”, care va fi numită ,,Domnul, Neprihănirea Noastră [ebr. sedeq, de la rădăcina şaddiq]” (Ieremia 23,5.6). Unii văd în şaddiq şi sensul de ,,triumfător” (vezi RSV). Ideea aceea derivă din faptul că acela care primeşte ceea ce este dreptul său este prin acesta biruitor. Cu toate că o astfel de definiţie este în armonie cu contextul, este îndoielnic că sensul ar trebui să fie astfel restrâns. Neprihănirea morală este un prim atribut al lui Mesia. În natura Sa omenească, Hristos a realizat un caracter desăvârşit şi pe acesta El Se oferă să-l ofere tuturor acelora care-L primesc prin credinţă. ,,Toate faptele noastre bune (sau ,,de neprihănire”) sunt ca o haină mânjită” Isaia 64,6. Dar Isus a fost făcut pentru noi ,,înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare” (1Corinteni 1,30).
Biruitor. Sau ,,Având mântuire”. De la ebr. yasha?, ,,a mântui”. Yasha este şi rădăcina numelui
,,Isus” (vezi comentariul la Matei 1.1,21).
Smerit. Cu privire la acest atribut al lui Mesia, vezi Matei 11,29; Filipeni 2,5-8.
Pe un măgar. Pentru împlinirea acestei preziceri, vezi comentariul la Matei 21,1-11.
9:10 Voi nimici carele de război din Efraim, şi caii din Ierusalim, şi arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti neamurilor pacea, şi va stăpâni de la o mare la cealaltă, şi de la râu până la marginile pământului.
Voi nimici. O prevedere a desfiinţării finale a războiului. Efraim şi Ierusalimul reprezintă cele zece seminţii ale regatului de nord al lui Israel şi respectiv cele două seminţii care formează regatul de sud al lui iuda, cele două cuprinzând întreaga naţiune iudaică.
Neamurile. Orice împotrivire duşmană faţă de poporul Israel va fi doborâtă cu timpul (Ioel 3,1-17; Zaharia 14,1-9; vezi p. 30). Marginile pământului. O indicaţie a dezvoltării universale a împărăţiei lui Mesia (vezi p. 30).
9:11 Însă, cât pentru tine, Sioane, din pricina legământului tău pecetluit cu sânge, voi scoate pe prinşii tăi de război din groapa în care nu este apă.
Cât pentru tine. Dumnezeu Se adresează poporului cu care a făcut legământ. Legământului. Probabil în aspectele lui mai cuprinzătoare o referire la legământul făcut cu omul în Eden (Geneza 3,15) şi reînnoit faţă de Avraam (Geneza 22,18). Legământul acesta a ajuns să fie numit legământul cel nou (Evrei 8,8-12; PP 370, 371).
Voi scoate. Sau ,,Am scos”. O referire la israeliţii încă robi în ţinuturi străine.
9:12 Întoarceţi-vă la cetăţuie, prinşi de război plini de nădejde! O spun şi astăzi, că îţi voi întoarce îndoit!
Întoarceţi-vă. Apelul divin la prizonierii răspândiţi prin străinătate să accepte eliberarea. Cetăţuia este Sionul, apărat de Dumnezeu şi o prefigurare a mântuirii Lui (vezi Mica 4,8).
Prinşi de război plini de nădejde. Sau ,,Prizonieri ai nădejdii”. Exilaţii repatriaţi se considerau prizonieri ai împrejurărilor, dar Dumnezeu îi asigură că există speranţă de eliberare – dacă sunt sârguincioşi în a asculta de glasul Său (cap. 6,15; vezi comentariul la Matei 7,24-27).
Astăzi. În faţa condiţiilor dificile.
Îndoiţi. Compară Isaia 61,7.
9:13 Căci Îmi încordez pe Iuda ca arc, şi iau pe Efraim ca săgeată şi voi scula pe copiii tăi, Sioane, împotriva copiilor tăi, Grecio! Te voi face ca sabia unui viteaz!
Încordez pe Iuda. Dumnezeu ca un războinic pregătit de luptă, îl foloseşte pe Iuda ca arc al Său şi pe Efraim (Israel) ca săgeată a Sa.
Va scula. Propoziţia zice literal, ,,Voi scula.”
Grecia! Aici probabil un simbol al ţărilor în care fuseseră alungaţi iudeii (vezi Ioel 3,6).
9:14 Dar Domnul Se va arăta deasupra lor, şi săgeata Lui va porni ca fulgerul; Domnul Dumnezeu va suna din trâmbiţă, şi va înainta vijelia de la miază-zi.
Se va arăta. Intervenţia lui Iehova este astfel descrisă poetic. Compară Psalmi 18,14.
Vijelia. Compară Iov 37,9.
9:15 Domnul oştirilor îi va ocroti, şi vor mânca, şi vor zdrobi pietrele de praştie, vor bea, vor face gălăgie ca ameţiţi de vin; vor fi plini ca un pahar de jertfă, ca şi colţurile altarului.
Îi va ocroti. Continuă descrierea poetică din v. 14. Limbajul figurat este extrem de dramatic. Măcelărirea duşmanilor este comparată cu o jertfă, iar atacatorii sunt descrişi ca îmbătaţi de sângele victimelor lor.
9:16 Domnul, Dumnezeul lor, îi va scăpa în ziua aceea, ca pe turma poporului Său; căci ei sunt pietrele cununii împărăteşti, care vor străluci în ţara Sa!
Îi va scăpa. Roata se întoarce. Cei care fuseseră călcaţi în picioare şi asupriţi vor străluci ca pietrele preţioase ale unei coroane.
9:17 O! Cât sunt de înfloritori! Cât sunt de frumoşi! Grâul va înveseli pe tineri, şi mustul pe fete.
Cât sunt de înfloritori. Sau ,,Cât de mare e bunătatea Lui”. Domnul, puternicul Eliberator, este înălţat (vezi DA 26). Grâul. Grâul şi mustul reprezintă o recoltă îmbelşugată. Nevoile vieţii vor fi satisfăcute din belşug când Domnul îşi va aşeza iarăşi poporul în moştenirea sa.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
9 DA 569, 575, 592; EW 244; GC 405
12 FE 290, 370; MM 335; PK 260, 378; 1T 268; 2T 510; 4T 633; 6T 145, 279, 418; 8T 12, 21, 124
15, 16 AA 86
16 COL 118; MB 89; 6T 309
16, 17 DA 26