Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Zaharia

Zaharia 3:1


3:1 El (îngerul) mi-a arătat pe marele preot Iosua, stând în picioare înaintea Îngerului Domnului, şi pe Satana stând la dreapta lui, ca să-l pârască.

Mi-a arătat. A patra viziune (v. 1-10) a fost dată pentru a arăta puterea lui Hristos, ,,de a-l birui pe pârâşul poporului Său” (PK 583). Ea a fost dată într-o vreme când, ,,înaintarea continuă făcută de ziditorii Templului deranjase şi alarmase într-o mare măsură oştile răului.” (PK 582). Vezi comentariul la cap. 1,8.

Iosua. Cel dintâi mare preot de după captivitate. El este amintit şi în Ezra 2,2. Vezi şi comentariul la Ezra 2,2. În viziunea aceasta marele preot îl reprezintă pe Israel stând înaintea lui Dumnezeu.

Îngerul Domnului. Adică, ,,Îngerul care este Domnul”, Hristos (comp. Iuda 9; vezi PK 584; vezi comentariul la Exod 23,20.21).

Satana. Ebr. haśśoţan, literal ,,vrăjmaşul”. Cuvântul derivă de la verbul śaţan, care înseamnă ,,a învinui”, ,,a se purta ca un vrăjmaş”. Verbul apare în Psalmi 38,20; 71,13; 109,4.20.29; Zaharia 3,1. Substantivul este aplicat unui duşman pământesc în 1Samuel 29,4; 2Samuel 19,22; 1Regi 5,4; 11,14.23.25; Psalmi 109,6 şi unui înger în Numeri 22,22.32. În fiecare din aceste situaţii substantivul ebraic este nearticulat. Substantivul apare articulat de 14 ori în Iov 1,6-2,7 şi de 3 ori în Zaharia 3,1.2. În fiecare din aceste cazuri este tradus ,,Satana”. O singură dată este tradus prin ,,Satana”, când este nearticulat în ebraică (1Cronici 21,1).

Să-l pârască. Ebr. śaţan, ,,să acuze”, ,,să se poarte ca un duşman” (vezi mai sus la ,,Satana”). În timp ce Iosua mijlocea înaintea lui Dumnezeu pentru poporul său, Satana stătea alături pentru a se împotrivi şi pentru a pune piedici străduinţelor lui aducând împotriva lui Iosua şi a poporului său învinuirea de păcătoşenie (comp. 1Petru 5,8; Apocalipsa 12,20). El arăta către călcările de Lege ale lui Israel ca un motiv pentru care poporului nu trebuia să fie repus în favoarea divină (vezi PK 583; comp. Zaharia 1,11; 2,12). Ei nu meritau să fie reaşezaţi în relaţia lor de legământ (vezi comentariul la Zaharia 1,16).I