1:8 M-am uitat noaptea, şi iată că un om era călare pe un cal roşu, şi stătea între mirţi într-un umbrar; în urma lui erau nişte cai roşii, murgi şi albi.
M-am uitat. Sau ,,Am văzut”. Cea dintâi viziune urmărea să confere încredere în planul milostiv al lui Dumnezeu de a-Şi reface poporul Lui. Ea dădea asigurarea că naţiunile dintre neamuri vor să fie înfrânte şi că în ciuda stării actuale a lui Israel, planul milostiv al lui Dumnezeu se va realiza cu condiţia ca poporul să-şi facă partea lui (vezi cap. 6,15).
În interpretarea viziunilor lui Zaharia trebuie să se ţină minte că, deşi învăţătura generală a viziunii pare să fie clară, importanţa amănuntelor nu este întotdeauna evidentă. Aceasta se datorează, în parte, faptului că viziunile, ca şi parabolele conţin anumite părţi necesare ca să întregească povestirea sau prezentarea, care nu au neapărat o valoare interpretativă. Alte lucruri sunt lăsate neexplicate de către profet şi de către alţi scriitori inspiraţi; de aceea importanţa lor nu poate fi cunoscută cu certitudine (vezi comentariul la Ezechiel 1,4; vezi Vol. III, p. 1111).
Seria de opt viziuni consemnate în 1,7-6,8 prezintă o naraţiune profetică înlănţuită care arată planul lui Dumnezeu pentru iudei la reîntoarcerea lor din captivitatea babiloniană culminând cu venirea lui Mesia şi aşezarea împărăţiei Lui (vezi p. 26-31). Lui Zaharia i-a fost dată seria aceasta de viziuni într-un timp de mare descurajare, când se părea că duşmanii poporului lui Dumnezeu erau aproape să pună capăt lucrării de refacere (vezi PK 582). Soliile acestea erau menite să-i încurajeze pe exilaţii întorşi şi să-i inspire să-şi continue în credinţă sarcina încredinţată.
Prima viziune (1,7-17) descoperă planul lui Dumnezeu pentru Israel într-un impas. Naţiunile păgâne ale pământului sun ,,îngâmfate” (sau ,,liniştite”), dar Dumnezeu Îşi vesteşte planul Său de a reface Templul drept ,,Casă” a Lui şi de a ,,alege Ierusalimul” ca o unealtă prin care să-Şi împlinească planul de mântuire a oamenilor. A doua viziune (1,18-21) descrie paguba pe care a suferit-o Israel ca naţiune ca urmare al captivităţii şi proclamă intenţia lui Dumnezeu de a repara toate pagubele care fuseseră aduse. A treia viziune (2,1-13) îi asigură pe iudei de prezenţa şi binecuvântarea divină în lucrarea de restaurare şi împlinirea misiunii lui Israel faţă de omenire. În a patra viziune (3,1-10), Dumnezeu Îşi asigură poporul că El va sta la mijloc pentru a-i apăra de arhivrăşmaşul lor, Satana, şi le va ierta vinovăţiile, care până aici dăduse prilej lui Satana să se amestece în voinţa lui Dumnezeu faţă de ei ca popor al Lui (vezi p. 27, 28). A cincia viziune (4,1-14) prezintă mijlocul prin care se va îndeplini restaurarea Ierusalimului şi transformarea caracterului – ,,prin Duhul Meu, zice Domnul Oştirilor” (v. 6). A şasea viziune (5,1-4) prezintă procesul prin care păcatul urmează să fie descoperit din mijlocul poporului lui Dumnezeu. Viziunea a şaptea (5,5-11) descrie îndepărtarea deplină şi finală a păcatului şi a păcătoşilor din mijlocul naţiunii alese. A opta viziune (6,1-8) Îl prezintă pe Dumnezeu conducând treburile pământului înspre împlinirea planului Său divin aşa cum este arătat în viziunile anterioare şi astfel asigurându-l pe Israel de succes în misiunea lui.
După a opta viziune, profetul prezintă un tablou inspirat al venirii lui Mesia, ,,preot pe scaunul Lui de domnie” (cap. 6,13) şi al strângerii naţiunilor pământului la adevăratul Dumnezeu (v. 15). Toate acestea – aşa cum sunt arătate în capitolul 1,7-6,15 – se vor întâmpla cu siguranţă dacă Israel ascultă sârguincios de glasul Domnului (cap. 6,15; comp. Deuteronom 28,1.14). Pentru un comentariu al acestor viziuni profetice, vezi p. 34, iar pentru nereuşita lui Israel ca naţiune de a ajunge la binecuvântările promise, p. 30-33
Cal roş. Profetul nu explică însemnătatea culorii şi speculaţia este zadarnică. Mirţi. Un arbore pururi verde dând flori albe şi fructe aromate din care se făcea parfum. Arborele este obişnuit în Palestina.
Umbrar. Sau ,,Fund”. Ebr. meşulah, ,,un abis”, ,,o prăpastie”, aici probabil numele unui loc geografic sau al unei văi.
Murgi. Ebr. śeruqqim, care poate însemna ,,galben-castaniu” (vezi RSV). O altă sugestie este că însemnă ,,roşu strălucitor”. Semnificaţia culorilor, dacă există vreuna, nu este evidentă. Unii comentatori au adus diferite ipoteze ca de pildă că cele trei culori reprezintă cele trei puteri mondiale, Babilonul, Persia şi Grecia. Întrucât comentatorul viziunii nu face nici o menţiune a acestei părţi a prezentării profetice, poate fi cel mai bine să lăsăm culorile neexplicate. Se poate că ele să nici nu fi avut o altă importanţă decât de a deosebi grupele de curieri.