3:1 Am căutat noaptea, în aşternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit
Noaptea. Versetele 1-5 sunt cel mai bine explicate ca fiind relatarea unui vis, în care tânăra visa că pentru un scurt timp l-a pierdut pe preaiubitul ei. Totuşi despărţirea a fost scurtă şi reîntâlnirea cât se poate de plină de bucurie.
3:2 M-am sculat, atunci, şi am cutreierat cetatea, uliţele şi pieţele; şi am căutat pe iubitul inimii mele L-am căutat, dar nu l-am găsit!
Verset ce nu a fost comentat.
3:3 M-au întâlnit păzitorii care dau ocol cetăţii; şi i-am întrebat: N-aţi văzut pe iubitul inimii mele?
Verset ce nu a fost comentat.
3:4 Abia trecusem de ei, şi am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, şi nu l-am mai lăsat până nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m-a zămislit.
Casa mamei mele. Femeile în Orient au apartamente separate, în care nu intră decât cei din cercul restrâns al familiei. Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei sale când a făcut-o soţia sa (vezi Genesa 24,67). Tânăra visează că are loc căsătoria nu în camera miresei din palatul lui Solomon, ci în propriul ei cămin din Liban (vezi la Cântarea cântărilor 4,8).
3:5 Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp, nu stârniţi, nu treziţi dragostea, până nu vine ea.
Vă jur. Vezi la cap. 2,7.
3:6 Ce se vede suindu-se din pustie, ca nişte stâlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir şi de tămâie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir?
Ce se vede? [Cine este acesta?, KJV]. Pronumele "acesta" şi verbul "suindu-se" [vine, KJV] sunt în ebraică forme feminine. Se face referire fie la mireasă, fie la "pataşca" din v. 7, care este o formă feminină în ebraică. În cazul din urmă, cuvintele ar trebui să fie traduse: "ce este aceasta?" Cel care vorbeşte nu poate să fie cu exactitate identificat.
Începe o nouă secţiune. E descris un alai împărătesc. Descrierea călătoriei alaiului depinde de interpretarea expresiei "ce se vede". Dacă se referă la sulamita, alaiul poate să fie al lui Solomon, care se ducea la Liban să o aducă pe tânăra de la ţară. Dacă "ce se vede" sau "ce e aceasta" se referă la "pataşca" lui Solomon, mireasa poate să fie aceea care urmăreşte apropierea alaiului şi face o descriere ca martor ocular a impresionantei privelişti.
Pustie. Ebr. midbar, care poate să însemne simplu un ţinut de păşune sau un spaţiu larg, deschis.
Ca nişte stâlpi de fum. Aceasta se referă probabil la obiceiul de a merge înaintea alaiului cu tămâie aprinsă care umple aerul cu miresme încântătoare. Acesta este un obicei vechi şi comun în Orient.
3:7 Iată, este pataşca lui Solomon, cu şaizeci de viteji, de jur împrejur, cei mai viteji din Israel.
Pataşca. [Patul, KJV]. Ebr. miţţah, un pat pe care se stă, rezemat sau întins. Contextul sugerează că aici se referă la litiera cu care Solomon era purtat. Şasezeci de viteji. Aceasta era garda care înconjura pavilionul mirelui. Asigurarea securităţii şefului statului cere o atenţie neobosită din partea unei astfel de gărzi.
3:8 Toţi sunt înarmaţi cu săbii, şi toţi sunt deprinşi la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n-aibă nimic de temut în timpul nopţii.
Verset ce nu a fost comentat.
3:9 Împăratul Solomon şi-a făcut această pataşcă din lemn din Liban.
Pataşcă. [Trăsură, KJV]. Ebr. 'appiryon, aici probabil sinonim cu mittah (v. 7), deci "lectică", "litieră" sau "palanchin".
3:10 Stâlpii i-a făcut din argint, rezemătoarea de aur, scaunul de purpură; iar mijlocul împodobit cu o ţesătură aleasă, lucrată de dragostea fiicelor Ierusalimului.
Stâlpii. Probabil picioarele sau stâlpii patului care erau fie făcuţi din argint masiv, fie căptuşiţi cu argint. Trăsurile împărăteşti erau bogat împodobite. Rezemătoarea. [Fundul, KJV]. Ebr. rephidah, care pare să se refere mai degrabă la rezemătoarele sau balustrada de pe laturile litierei. Scaunul. [Acoperitoarea, KJV]. Ebr. merkab. Mai degrabă "scaunul" litierei. Cuvântul apare în Levitic 15,9, unde este tradus "şea." Lucrată de dragoste. [Împodobită cu iubire, KJV]. Ultima parte a acestui verset sună literal:
"interiorul ei, iubire împodobită de la fiicele Ierusalimului". O traducere liberă ar fi: "interiorul ei era împodobit ca semn de iubire din partea fiicelor Ierusalimului". Împodobirea cu dragoste se poate referi la versurile ţesute pe căptuşeală, perdele sau pe covor de către fiicele Ierusalimului ca expresie a iubirii lor pentru împăratul Solomon şi mireasa lui.
3:11 Ieşiţi, fetele Sionului, şi priviţi pe împăratul Solomon, cu cununa cu care l-a încununat mama sa în ziua cununiei lui, în ziua veseliei inimii lui.
Verset ce nu a fost comentat.