2:14 Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta, şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta plăcută.
Porumbiţă. [Porumbiţa mea, KJV]. Porumbelul de stânci alege steiurile înalte şi râpele adânci (vezi Ieremia 48,28) ca să-şi facă cuibul şi evită învecinarea cu oamenii. În felul acesta Solomon arată modestia şi sfiala iubitei lui.
Scobiturile prăpăstiilor. [Scări, KJV]. Ebr. madregah, mai bine "locuri prăpăstioase" [KJV], "pereţii stâncilor" ca în Ezechiel 38,20.