9:33 după cum este scris: Iată că pun în Sion o Piatră de poticnire, şi o stâncă de cădere: şi cine crede în El, nu va fi dat de ruşine.
Este scris. Citatul este din Is. 28,16 şi 8,14 dar nu e identic cu textul ebraic sau cu cel din
LXX. Petru aplică cele două versete la Hristos (1 Petru 2,6-8). Prezicerea aduce laolaltă cele două categorii pe care le descrie Pavel – aceia pentru care Hristos este o cauză de ofensă, şi aceia pentru care El este piatra unghiulară a credinţei lor (vezi Ps. 118,22; Mat. 21,42; Marcu 12,10; Luca 20,17; fapte 4,11).
În El. Cuvintele acestea nu sunt în LXX şi nici în ebraică la Is. 28,16. Folosirea lor aici de Pavel evidenţiază referirea personală la Hristos.
Nu va fi dat de ruşine. Aceasta este exprimarea din LXX. Textul ebraic zice: ,,nu se va grăbi”. Totuşi textul ebraic poate fi redat ,,nu va fi făcut de ruşine”. Înţeles în felul acesta, gândul nu este esenţial diferit. În fiecare caz, accentul este pe încrederea sigură pe care o are cel care-şi pune credinţa în Hristos şi aleargă înainte către ţinta înaltei chemări a lui Dumnezeu.
COMENTARIILE ELLEN G. WHITE
AA 374
2, 3 AA 129
11 GC 261; PP 207
20, 21 8T 187
31-26 AA 376
27-29 AA 379
28 EW 50, 75; 6T 19, 233; 8T 49.