8:34 Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!
Osândi. [”Condamnă”; KJV]. Sau ,,va condamna”. Satana are o cunoştinţă precisă de toate păcatele cu care a izbutit să-i ispitească pe oameni să le facă, şi le înfăţişează lui Dumnezeu ca dovadă că oamenii merită nimicirea (vezi GC 618). Dar Dumnezeu răspunde la acuzaţiile aduse împotriva poporului Său ales. Hristos a plătit pentru păcatele lor cu propria Lui viaţă (cap. 4,25). Aleşii lui Dumnezeu sunt liberi de condamnare (cap. 8,1).
A şi înviat. Mai degrabă, ,,a fost înviat” (vezi cap. 4,24.25; 6,4.9:7,4). Noi nu ne închinăm la un Hristos mort, ci la un Hristos viu. Acesta nu lasă a se înţelege că învierea era de o mai mare valoare decât crucificarea, ci scoate în evidenţă faptul că Hristos nu numai că a murit, dar şi acum trăieşte pentru a-Şi completa scopul morţii Sale în favoarea noastră (vezi cap. 4,25).
Dreapta lui Dumnezeu. Dreapta era socotită ca poziţie de onoare (vezi 1 Regi 2,19; Ps. 45,9) şi denotă participarea la puterea şi slava împărătească (Mat. 20,21). Că Hristos urma să ocupe poziţia aceasta la Tatăl Său era prezis în Ps. 110,1; cf. Marcu 16,19; Fapte 7,56; ef. 1,20; Col. 3,1; 1 Petru 3,22. Poziţia Sa la dreapta înseamnă nu numai slava, ci şi puterea înălţatului Fiu al omului (vezi Evrei 1,3; cf. Mat. 26,64).
Mijloceşte. [,,Face mijlocire”, KJV]. Gr. entugechano. Acesta este cuvântul folosit cu privire la mijlocirea Duhului Sfânt din vers. 27 (vezi vers. 26). Că Hristos este Mijlocitorul şi Avocatul nostru la Tatăl e clar arătat în Scriptură (Evrei 7,25; 9,24; 1 Ioan 2,1; cf. Evrei 4,14-16; 9,11.12). Aceasta nu trebuie să fie luată ca însemnând că Dumnezeu are nevoie să fie convins să facă lucruri bune pentru poporul Său, deoarece tocmai El a iubit lumea aşa că a dat pe singurul Său Fiu. Natura acestei mijlociri divine poate fi, eventual, ilustrată prin rugăciunea de mijlocire a lui Hristos pentru ucenicii Săi (Ioan 17,11.12.24).
În versetul acesta, Pavel a adăugat motiv lângă motiv pentru asigurarea că nimic nu poate separa pe creştin de iubirea lui Hristos. El depinde nu de un Hristos mort, ci de unul viu. Nu e numai un Hristos viu, ci unul întronat cu putere şi slavă. Nu e numai un Hristos în putere, ci un Hristos în iubire salvatoare, care trăieşte pururea pentru a face mijlocire pentru poporul Său luptător (cf. Evrei 7,25).
Biblia zugrăveşte tot cerul ca lucrând fără încetare ca să salveze pe cei aleşi. În capitolul acesta, Pavel a vorbit despre lucrarea Tatălui în chemare, neprihănire şi proslăvire. El a descris conducerea şi mijlocirea lui Hristos şi a Duhului Sfânt. În altă parte, îngerii sunt reprezentanţi ca duhuri slujitoare care sunt ,,trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea” (Evrei 1,14). Cerul nu putea face ceva mai mult. Dacă un om este pierdut pentru veşnicie, acesta poate fi numai rezultatul propriei lui decizii de a rezista la scopul iubitor al lui Dumnezeu şi la puterea Lui de a mântui şi de a le respinge.