8:19 De asemenea, şi firea aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu.
Firea. [,,Creaţiunea”, KJV, ,,făpturii”, Nitz.]. gr. kitisis, ,,creaţiunea”. Cuvântul kitisis poate să însemne fie actul creator (vezi cap, 1,20), sau lucrul creat (vezi Marcu 16,15; Rom. 1,25; 8,22; Col. 1,23; Evrei 4,13). Aici este folosit în sensul din urmă. Înţelesul acestui pasaj a fost dezbătut foarte pe larg şi comentatorii au căutat să tragă linii fine de distincţie între ceea ce trebuie să fie cuprins şi ceea ce nu trebuie să fie cuprins în ,,făptură”, [creaţiune]. Unii înţeleg că termenul ,,creaţiune” se referă la întreaga lume a naturii, atât însufleţită, cât şi neînsufleţită, exclusiv omul. Alţii cuprind şi lumea omenirii. Unii gândesc că e vorba numai de omenire. E poate lucrul cel mai bun de a nu limita aplicaţia, deoarece cu certitudine toată natura, figurat şi omenirea, literal, geme sub blestem şi aşteaptă o zi mai strălucită. Nu e ceva neobişnuit în Scriptură ca lumea naturii să fie descrisă ca fiind capabilă de conştienţă omenească (vezi Deut. 32,1; Is. 35,1; Osea 2,21.22).
Aşteaptă. Gr. apekdechomai, un cuvânt rar în NT, folosit aproape exclusiv de Pavel (Rom. 8,23.25; 1 Cor. 1,7; Gal. 5,5; Fil. 3,20; Evrei 9,28; vezi 1 Petru 3,20 unde dovezi textuale atestă exprimarea apexedecheto. Ca şi cuvântul tradus ,,dorinţa înfocată” şi acesta e foarte expresiv. El denotă aşteptarea după ceva cu dor şi aşteptare concentrată cu atenţia completă abătută de la orice altceva.
Dorinţă înfocată. Gr. apokaradokia. Acest cuvânt grecesc, foarte expresiv e alcătuit din trei părţi: apo – ,,departe”; kara – ,,cap”; dekeo – aici ,,a aştepta”. Înţelesul literal este ,,aşteptând cu capul întins”, apo ,,departe” ca prefix, implicând o abatere de la orice altceva şi fixarea ochilor la un singur obiect. El sugerează aşteptarea cu capul ridica şi privirea fixată la acel punct al orizontului de unde urmează să vină obiectul aşteptat.
Descoperirea. [,,Manifestarea”, KJV]. Gr. Apokalupsis, ,,descoperire”. Acelaşi cuvânt e folosit în titlul ultimei cărţi din NT. Apokalupsis e înrudit cu verbul tradus ,,descoperit” (apokalupto) din vers.
18. Descoperirea fiilor lui Dumnezeu va fi manifestarea publică a întregii lucrări a harului răscumpărător în toată plinătatea lui. Aceasta va avea loc la a doua venire a lui Hristos (Col. 3,4; 1 Ioan 3,2) când drepţii cei morţi vor fi înviaţi şi noi cei care suntem vii şi rămânem vom fi răpiţi pentru a întâmpina pe Dumnezeu în văzduh (1 Cor. 15,51-53; 1 Tes. 4,16.17). Pavel descrie creaţiunea ca aşteptând cu dor această descoperire.