5:19 Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.
Neascultarea. Gr. parakoe, literal ,,o ascultare greşită”. Cuvântul acesta apare numai de două ori în altă parte în NT (2 Cor. 10,6; Evrei 2,2). Verbul ,,a nu asculta” (parakouo, apare în Mat. 18,17 şi e tradus ,,nu vrea să asculte”. Sugestia nepăsării implicată în acest cuvânt poate să scoată în evidenţă primul pas în căderea lui Adam.
Cei mulţi. [mulţi, KJV]. Literal ,,ci mulţi” (vezi vers. 15).
Au fost făcuţi. Gr. kathistemi. În Tit 1,5 kathistemi e folosit în sensul de ,,a numi”, şi anume într-o slujbă sau un post (KJV, ,,rânduiţi”). Sensul de bază este cel mai obişnuit în NT (vezi Mat. 24,45; Fapte 6,3; 7,10; Evrei 5,1). Sensul de bază este ,,a depune”, şi cuvântul e folosit în greaca clasică cu înţelesul de a aduce o corabie la mal, sau o persoană la altă persoană sau la un loc oarecare. Acesta este înţelesul în Fapte 17,15. De aici vine înţelesul de ,,a depune ca”, ,,a face să fie”, ,,a construi”.
În ce sens au fost făcuţi oamenii păcătoşi prin neascultarea lui Adam? Paralelismul sugerează că ei au fost făcuţi păcătoşi prin greşeala lui Adam într-un fel asemănător cu acela prin care sunt făcuţi drepţi prin ascultarea lui Hristos. Întrucât accentul în contextul acesta este pe îndreptăţire şi nu pe sfinţire (Rom. 5,16.18). Cel dintâi accent al lui Pavel pare să fie că oamenii sunt făcuţi drepţi prin rezultatele actului răscumpărător al lui Hristos aparte de propriile lor eforturi personale (vezi cap. 3,28). La fel, ca rezultat al neascultării lui Adam, ei au devenit păcătoşi (vezi cap. 5,12-14).
Totuşi, ideea aceasta nu poate fi separată de faptul că la fel cum neascultarea lui Adam a avut ca rezultat în descendenţii săi trăirea unei vieţi de nelegiuire (vers. 16) tot aşa ascultarea lui Hristos are ca rezultat vieţuirea de ascultare din partea tuturor acelora care trăiesc în unire cu ei prin credinţă. Acesta este accentul lui Pavel în cap. 6.
Ascultarea. Gr. hupakoe. Ideea cuvântului este ,,supunere la ceea ce cineva aude”. Contrastaţi cuvântul pentru ,,neascultare” (parakoe) ,,o neglijare de a auzi” sau ,,un refuz de a asculta” (vezi mai sus la ,,neascultare”). În ce priveşte ascultarea lui Hristos, vezi vers. 18).