5:16 Şi darul fără plată nu vine ca printr-acel unul care a păcătuit; căci judecata venită de la unul, a adus osânda; dar darul fără plată venit în urma multor greşeli a adus o hotărâre de iertare.
Printr-acel unul care a păcătuit. Literal ,,prin unul păcătuind”. Pavel spune că nu e comparaţie între ,,darul” lui Hristos şi rezultatele păcatului lui Adam.
Judecata. Gr. krima, ,,decizia dată”, ,,sentinţa”. Păcatul lui Adam a avut ca rezultat sentinţa şi condamnarea.
De la unul. [,,Prin unul”, KJV]. Literal ,,de la unul”, ,,unul” poate fi înţeles ca însemnând ,,un om”, referindu-se în felul acesta la ,,unul care a păcătuit” sau poate fi înţeles ca referindu-se la ,,o călcare de lege”, având în vedere paralela cu ,,multor greşeli”. Şirul gândirii lui Pavel este limpede pe amândouă căile.
Osânda. Adam primise o lege specifică: ,,Să nu mănânci”. Şi la lege era ataşată o penalitate: ,,În ziua în care dintr-însul vei mânca, vei muri” [Nitz] (Gen. 2,17). Păcatul lui deci era o călcare distinctă de lege, şi a fost de îndată ,,pusă în socoteală”, sau ,,luată în consideraţie” (vezi Rom. 5,13). Sentinţa de condamnare a fost în chip just rostită asupra lui. Dar sentinţa pronunţată acolo asupra primului om s-a extins în efectele ei, la toţi descendenţii lui.
Darul fără plată. Gr. charisma, ,,un dar de favoare sau har”, de la charis, ,,har” (vezi cap. 3,24). Darul fără plată e definit în cap. 5,17 ca ,,darul neprihănirii.”
Multor greşeli. Literal, ,,din multe greşeli”. Greşeala unică a lui Adam a fost urmată de multe greşeli ale sale şi ale celor care i-au urmat şi fiecare din greşelile acestea merita o condamnare. Dar fiecare a fost o ocazie pentru o revelaţie a favoarei şi iertării nemeritate şi, în felul acesta, darul fără plată a fost ,,în urma multor greşeli”, şi ,,a adus o hotărâre de iertare spre îndreptăţire” pentru cei care au primit darul.
Iertare. [îndreptăţire, KJV; Nitz]. Gr. dikaioma, în general ,,un act de îndreptăţire”, ,,o cerinţă”, ,,un decret” (vezi cap. 2,26). Însă aici Pavel pare să folosească pe dikaioma pentru dikaiosis, ,,îndreptăţire” (vezi cap, 4,25). Un motiv posibil pentru folosirea lui dikaioma e sugerat de versiunea greacă. Cuvintele pentru ,,dar”, ,,judecată”, ,,condamnare”, ,,dar fără plată”, ,,greşeală” se termină toate în ma. Nu e improbabil ca Pavel să fi folosit pe dikaioma doar ca un procedeu literar.