3:2 Oricum, sunt mari. Şi mai întâi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.
Mai întâi de toate. [,,mai ales”, KJV]. Pavel pomeneşte numai un folos în pasajul acesta şi nu merge mai departe pentru a enumera altele. El răspunde la întrebare mai mult în cap. 9,4.5.
Lor le-au fost încredinţate. Sau ,,lor le-au fost date în grijă” cuvintele (vezi mai jos).
Cuvintele. [,,oracolele”, KJV]. Gr. logia, literal ,,scurte rostiri”. Cuvântul apare numai de patru ori în Noul Testament (vezi Fapte 7,38; Evr 5,12; 1Pet 4,11). În contextul acesta, evident că Pavel îl foloseşte pentru a numi Scripturile Vechiului Testament, deşi se poate ca el să se fi referit îndeosebi la făgăduinţele şi poruncile lui Dumnezeu pentru poporul Său Israel. Cel dintâi folos pe care l-au avut iudeii a fost că lor li se încredinţase descoperirea directă a lui Dumnezeu cu privire la voia Sa pentru om. Aceasta a fost o mare cinste şi un mare privilegiu, care purta cu sine o obligaţie corespunzătoare de a împărtăşi această descoperire dumnezeiască cu restul lumii (vezi Deu 4,6-8). Dacă iudeii ar fi recunoscut şi ar fi apreciat privilegiul şi răspunderea care le fuseseră încredinţate, Dumnezeu ar fi putut lucra prin ei pentru mântuirea lumii (vezi vol. IV, pag. 26).