2:7 Şi anume, va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea;
Viaţa veşnică. Gramatical, aşa cum arată clar versiunea greacă, expresia aceasta este legată de propoziţia ,,care va da” (vers. 6). astfel: ,,care va da viaţă veşnică acelora” etc. Dumnezeu va da viaţă veşnică celor care o caută pe calea arătată.
Stăruinţa. [,,stăruinţă răbdătoare”, KJV]. Gr. hupomone, ,,răbdare”, ,,stăruinţă”, ,,răbdare stăruitoare”. Pavel nu vorbeşte despre o resemnare pasivă , ci despre o răbdare activă.
În bine. [,,în facerea de bine”, KJV]. Literal, ,,a lucrării bune”. Întreaga propoziţie ar putea fi tradusă ,,stăruinţă în lucrare bună”. Biblia nu învaţă că Dumnezeu va da viaţă veşnică celor care ocazional fac fapte bune. El o va da celor care continuă şi stăruie în săvârşirea binelui, încât devine evident că ascultarea de El este felul lor de viaţă (vezi Mat 10,22; Apoc 2,10).
Caută. Gr. zeteo, care poate să însemne o străduinţă plină de râvnă, ca în ,,căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu” (Mat 6,37). Comparaţi cu ,,am căutat îndată să ne ducem în Macedonia ,, (Fapte 16,10). Acelaşi verb este folosit în aceste pasaje. Nu e de-ajuns doar să dorim viaţa veşnică. ,,Nu e posibil să fim duşi de val la cer. Nici un trândav nu poate să intre acolo. Dacă nu ne străduim să obţinem intrarea în împărăţie, dacă nu căutăm cu râvnă să cunoaştem care sunt legile ei, nu suntem calificaţi să avem parte de ea” (COL 208).
Slava, cinstea şi nemurirea. Acestea sunt acordate cu ocazia învierii (vezi 1Cor 15,42.43; cf. 1Pet 1,4-7). În starea lui iniţială, lipsită de păcat, omul era încoronat ,,cu slavă şi cu cinste” (Evr 2,7). Toate acestea vor fi restituite celor care le ,,caută” cu stăruinţă.