14:4 Cine eşti tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuşi, va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea.
Tu, care judeci. Pavel se adresează fratelui slab, întrucât ,,judeci” corespunde la ,,judece” din vers. 3.
Pe robul altuia. [Slujitorul altui om, KJV.] Mai degrabă ,,slujitorul altuia”, în cazul acesta, al lui Dumnezeu sau al lui Hristos, depinzând de faptul dacă ,,Dumnezeu” sau ,,Domnul” e acceptat ca exprimarea din ultima parte a versetului (vezi mai jos la ,,Domnul”; cf. vers. 8,9). Cuvântul grecesc folosit aici pentru ,,rob” [,,serv”] (oiketes) e rar în NT, apărând numai aici şi în Luc. 16:13; Fapte 10:7; 1Pet. 2:18. El denotă un ,,slujitor domestic”, deosebit de un rob obişnuit, ca fiind mai strâns legat cu familia. Credinciosul ,,slab” (Rom. 14:1) condamna pe unul din slujitorii lui Dumnezeu, pe cineva care are să dea socoteală lui Dumnezeu, nu criticosului, împreună serv cu el.
Stă în picioare. Unii au înţeles aceasta ca însemnând statornicie morală sau spirituală (cf. 1 Cor. 16:13; Filp. 1:27); alţii, achitarea sau aprobare în faţa lui Dumnezeu (cf. Psa. 1:5).
Cade. În contrast cu ,,stă” (vezi mai sus). Unii văd aceasta ca o cădere morală sau spirituală (cf. cap. 11:11,22), alţii ca o condamnare sau dezaprobare la judecată. Ambii termeni sunt folosiţi în primul din aceste două sensuri în 1Cor. 10:12: ,,Cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă”.
Domnul. [Dumnezeu, KJV.] Dovezi textuale importante (cf. pag. 10) pot fi citate pentru exprimarea ,,Domnul” sau ,,Stăpânul”, susţinând ideea Stăpânului şi slugii, introdusă în prima parte a versetului acestuia.
Să-l facă să stea. [Va fi ţinut, KJV.] Literal, ,,face să stea”. În ciuda criticilor fraţilor săi criticoşi, credinciosul care exercită în credinţă libertatea sa creştină, în chestiunile în discuţie, va fi întărit şi susţinut de Stăpânul său. Cel a cărui credinţă este ,,slabă” (vers. 1) s-ar putea chiar să se teamă că fratele mai tare este în primejdie prin faptul că nu participă la scrupulele lui. Dar Pavel sugerează că oricare ar fi primejdia, Stăpânul care a chemat pe serv la libertate (Gal. 5:13) are putere să-l ocrotească de primejdiile pe care le atrage după sine libertatea, primejdii pe care fratele ,,slab” (vers. 1) caută să le evite prin alte mijloace. Unii însă interpretează expresia aceasta ca referindu-se la achitarea la judecată.