13:3 Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea.
Nu sunt de temut. [Nu sunt o groază, KJV; Nu sunt o teamă, Nitz.] În general, cârmuitorii nu sunt de temut decât când cineva face răul. De fapt, natural nu toţi cârmuitorii aparţin acestei categorii, deoarece mulţi dintre ei au persecutat pe cei buni; de pildă, Nero, împăratul roman pe vremea când Pavel scria epistola aceasta, care mai târziu a purtat răspunderea martirizării lui Pavel. Totuşi, în general, e lucru adevărat că cei virtuoşi nu au nimic de temut din partea autorităţilor civile. Cârmuirile ca atare nu sunt o groază pentru faptele bune. Dimpotrivă, ele există pentru un scop bun şi, în general vorbind, e spre folosul creştinului de a se supune cererilor lor (vezi 1Tim. 2.1,2).
Vrei, dar? Gr. thelo, ,,a dori”, ,,a voi”. Creştinul care doreşte să nu aibă nici o temere de cârmuirea civilă ar trebui să practice săvârşirea binelui şi atunci, va fi lăudat pentru purtarea lui bună (cf. 1Pet. 2:14,15).
De la ea. Însemnând ,,de la autoritatea cârmuitoare”.