Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Romani

Romani 12:6


12:6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei, să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui.

Daruri. Gr. charismata, ,,daruri ale harului” (vezi Rom. 1,11; 5,15.16; 6,23; 11,29; 1 Cor. 7,7; 12,4.9.28). Acestea sunt calităţi şi puteri speciale date credincioşilor de Duhul Sfânt pentru slujba bisericii. Adesea ele par a fi talente naturale pe care Duhul le ia în stăpânire, sporindu-le puterea şi sfinţind întrebuinţarea lor. Toate darurile de felul acesta sunt ,,daruri ale harului” acordate după voia şi scopul lui Dumnezeu. Cei care le-au primit nu au motiv de îngâmfare. Sursa tăriei şi influenţei lor crescânde nu e în ei înşişi.

Felurite. Potrivit harului dat lui, Pavel fusese rânduit apostol (vezi vers, 3). Potrivit harului dat lor, alţi credincioşi fuseseră rânduiţi să fie profeţi, învăţători, făcători de minuni, vindecători de bolnavi etc. (1 Cor. 12,28). Prin harul lui Dumnezeu, membrii bisericii creştine erau înzestraţi cu o largă diversitate de puteri spirituale pentru a face faţă la multele nevoi ale confraţilor lor credincioşi şi pentru ducerea Evangheliei la fiecare naţiune, limbă şi popor. Pavel dezvoltă subiectul acesta mai amănunţit în 1 Cor. 12 (vezi comentariul acolo).

Proorociei. În Scriptură, termenul acesta se aplică la orice cuvânt inspirat şi nu e limitat la prevestirea de evenimente viitoare. Un profet poate vorbi despre trecut, prezent şi viitor (vezi Ex. 7,1; Luca 1,76.77; Fapte 15,32; 1 Cor. 14,3.24.25).

Măsura. [,,Proporţia”, KJV]. Gr. analogia, un cuvânt care apare numai aici în NT. În greaca clasică era folosit ca un termen matematic. El este sursa cuvântului nostru ,,analogie”. Înţelesul expresiei ,,după măsura credinţei” este indicat de expresia paralelă ,,potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia”, din vers. 3. Dacă mintea lui a fost înnoită (vers. 2) şi el a ajuns să aibă simţiri cumpătate [,,judecată cumpătată”] (vers. 3), creştinul va aprecia bine capacităţile şi puterile sale şi le va folosi bine şi smerit în slujba lui Dumnezeu, care l-a înzestrat cu darurile acestea pentru scopul acesta (vezi vers. 3).