11:15 Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viaţă din morţi?
Lepădarea. Gr. apobole. Cuvântul apare în NT numai aici şi în Fapte 27,22 unde e tradus ,,pierdere”. Pavel tăgăduise mai înainte că Dumnezeu lepădase pe poporul său (Rom. 11,1.2), dar aici o afirmă. Însă, ambele afirmaţii sunt adevărate. Naţiunea lui Israel ca unealtă aleasă pentru evanghelizarea lumii fusese cu adevărat lepădată, dar o rămăşiţă credincioasă a primit pe Mesia, şi eforturile misionare ale bisericii primare mereu adăugau la numărul lor. Vezi vol. IV, p. 35.
În versetul acesta, argumentaţia din vers. 12 e repetată într-o vorbire diferită. Deşi lepădarea cea mai mare a vechiului său popor din cauza lipsei lor de credincioşie, Dumnezeu a folosit aceasta pentru a împăca cu Sine pe aceia care nu-L ,,căutau” (cap. 10,29).
Împăcarea lumii. Pavel privea lucrarea sa ca o lucrare de împăcare (2 Cor. 5,18.19; cf. Col. 1,120). Venind după lepădarea naţiunii lui Israel (vezi Rom. 11,2.12), Evanghelia lui Hristos s-a răspândit la naţiunile lumii, şi credincioşii de pretutindeni fuseseră împăcaţi cu Dumnezeu.
Primirea. Gr. prostepsis, ,,acceptare”, ,,primire”. Cuvântul nu mai apare în altă parte în NT, dar înţelesul lui este arătat de folosirea verbului de la care derivă (vezi cap. 14,3; 15,7). Pavel vorbeşte aici fără îndoială de venirea în biserica creştină a unor iudei primiţi de Hristos.
Viaţă din morţi? Unii comentatori au luat aceasta literal ca însemnând că îndată ce scopul lui Dumnezeu a fost împlinit prin ,,primirea” lui Israel (vezi mai sus la ,,primirea”) va fi împlinit şi scopul Lui pentru mântuirea lumi şi împărăţia lui Hristos va fi introdusă la înviere.
Totuşi, comentariul acesta adoptă poziţia că vorbirea lui Pavel este figurată (cf. Luca 15,24.32). Expresia ,,viaţă din morţi?” nu e folosită în altă parte în NT cu privire la înviere. Fără îndoială Pavel se referea la uriaşa înviere spirituală care urma să aibă loc în lume ca rezultat al predicării Evangheliei. Mulţi iudei care erau morţi spiritual urma să accepte pe Isus Hristos şi să se unească în proclamarea Evangheliei. Comparaţi AA 381.
,,Primirea lor” nu trebuie să fie interpretată ca însemnând că privilegiile şi binecuvântările acordate în vechime naţiunii Israel le vor fi redate şi că naţiunea literală a iudeilor va fi din nou naţiune aleasă. Lepădarea lor ca naţiune era finală. Isus a făcut lucrul acesta deplin de clar în parabola Lui cu vierii (vezi Mat. 21,33-43). ,,Împărăţia lui Dumnezeu”a fost luată de la ei şi ,,dată neamului” care va aduce roadele cuvenite” (Mat. 21,43). Totuşi, ca persoane ei pot fi salvaţi unindu-se cu biserica creştină (vezi Rom. 11,23.24).