10:18 Dar eu întreb: N-au auzit ei? Ba da; căci glasul lor a răsunat prin tot pământul, şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.
Dar eu întreb. [,,dar eu zic”, KJV]. Iudeii ar fi putut susţine că ei nu avuseseră privilegiul de a auzi din care cauză nu acceptaseră Evanghelia. Pavel procedează la combaterea acestei pretenţii.
Nu au auzit ei? Sau: ,,E aşa că n-au auzit?”, sau ,,n-au izbutit ei să audă?” Construcţia greacă a acestei întrebări arată că e aşteptat un răspuns negativ şi că scuza nu poate fi admisă. ,,Ei” se referă la ,,nu toţi” din vers. 16, care înseamnă în mod deosebit iudeii necredincioşi.
Ba da. [,,Da, într-adevăr”, KJV]. Aceasta este o corectare emfatică a lui Pavel la sugestia că ei nu auziseră solia. El afirmă, dimpotrivă, că Evanghelia a mers pretutindeni în lume şi face afirmaţia aceasta pe temeiul cuvintelor din Ps. 19,4.
Glasul. [,,Sunetul”, KJV]. Gr. phthoggos, un cuvânt onomatopeic (pronunţat, ,,phthongos” (cf. 1 Cor. 14,7). În VT versetul acesta zice: ,,linie de măsurat” [KJV] în loc de ,,sunet” (vezi Ps. 19,7). Potrivit cu psalmistul ,,sunetul lor” este glasul naturii, mărturie tăcută cu care ,,cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui” (Ps. 19,1). Psalmistul compară descoperirea lui Dumnezeu în lucrările Sale (Ps. 19,1-6) cu revelaţia specială de Sine prin cuvântul Său (Ps. 19,7.11). Pavel vede în aceasta o reprezentare a predicării mondiale a Evangheliei şi foloseşte cuvintele psalmistului pentru a descrie cum ,,glasul” predicatorilor cuvântului credinţei ,,a răsunat prin tot pământul”.
Lumii. Gr. oikoumene, ,,lumea locuită” (vezi Luca 2,1). La data scrierii acestei epistole, pare că Evanghelia nu fusese literal predicată pretutindeni, deoarece evident că nu fusese dusă în Spania (vezi Rom. 15,20.24.28. Totuşi, solia credinţei fusese deja răspândită atât de departe prin lumea întreagă încât Pavel este îndreptăţit de a face o astfel de afirmaţie generală. De fapt, în timpul generaţiei sale, Evanghelia fusese dusă ,,oricărei făpturi de sub cer” (Col. 1,23; cf. Ed. 96). Mai mult, solia a fost totdeauna dusă ,,mai întâi iudeilor” (Fapte 9,20; 11,19; 13,5; 14,1; 17,1.2.10; 18,4.19; 28,17; Rom. 1,16), şi probabil că scopul primar al lui Pavel în capitolul acesta e să arate că nici un israelit nu se poate scuza pe temeiul că nu auzise niciodată Evanghelia.