21:16 Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înălţimea erau deopotrivă.
În patru colţuri. Este frumuseţe în simetrie, în echilibru desăvârşit şi în armonie. În ce priveşte diferite obiecte pătrate, vezi Exodul 27,1; 28,16; 30,2; 39,9; 2 Cronici 3,8; Ezechiel 41,21; 43,16; 45,2; 48,20.
Douăsprezece mii de prăjini. O prăjină are aproximativ 190 m. (vezi Vol. V. p. 50). Prin urmare, 12.000 de prăjini ar fi cam 2.280 km. Nu se specifică dacă această măsură este a perimetrului sau doar a unei singure laturi. Dacă ar fi a perimetrului, atunci lungimea unei laturi a cetăţii ar fi de 570 km. În ce priveşte obiceiul de a măsura o cetate după perimetrul ei, vezi The Letter of Aristeas 105. Ar trebui notat faptul că prăjina nu este identică cu stadionul.
Deopotrivă. S-au făcut diferite încercări de a explica dimensiunile cetăţii. Este dificil să ne imaginăm o cetate care are o înălţime de 12.000 de prăjini (sau 3.000) (vezi mai sus, la ,,douăsprezece mii de prăjini”). Unii, fără a nega realitatea cetăţii, cred că măsurile de aici, ca şi cele ale zidului, sunt ,,măsura îngerului” (vezi comentariul de la v. 17). Ei susţin că, prin urmare, este aproape imposibil ca aici să fie vorba de dimensiuni omeneşti. Alţii atrag atenţia asupra similarităţii dintre măsura cetăţii descrisă aici şi cea pe care şi-o imaginau iudeii. Despre această problemă se discută în Midrash: ,,De unde este lungimea, lăţimea şi înălţimea [Ierusalimului]? Şi el s-a întins şi sa înălţat mereu în sus, Ezechiel 41,7. Se spune că R. Eli’ezer Ja’aqob a zis: În cele din urmă Ierusalimul se va ridica şi se va înălţa până la tronul slavei şi Îi va spune lui Dumnezeu: ‚Spaţiul meu este prea strâmt; retrage-Te de la mine, ca să pot locui!’ Isaia 49,20” (Pesiqtha 143a, citat în Strack şi Billerbeck, Kommnetar zum Neuen Testament, vol. 3, p. 849).
Alţii atribuie cuvântului tradus aici ,,deopotrivă” (isos) sensul de ,,proporţie” şi cred că deşi lungimea şi lăţimea pot fi egale, înălţimea va fi proporţională cu celelalte dimensiuni. Acest lucru este posibil, deşi este dificil de demonstrat o astfel de explicaţie fie din sursele biblice, fie din cele clasice. O altă interpretare permite ca isos să păstreze sensul obişnuit, dar face observaţia că prin cuvântul tradus aici înălţime (hupsos) se poate face referire nu doar la ,,înălţime”, ci şi la ,,partea înaltă”, ,,vârful”, ,,culmea”, ,,coroana”. Dacă înţelegem hupsos în felul acesta, Ioan vrea să spună că distanţa din jurul vârfului zidului este aceeaşi cu cea a părţii de jos a acestuia.
Oricâtă nesiguranţă ar fi cu privire la proporţia exactă sau cu privire la măsura cetăţii cereşti, un lucru este sigur, şi anume că slava ei va întrece foarte mult cele mai plăcute închipuiri. Nimeni nu trebuie fie îngrijorat, deoarece va fi loc destul pentru toţi cei care doresc să locuiască acolo. În casa Tatălui ,,sunt multe locaşuri” (Ioan 14,2).