19:10 Şi m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui Dar el mi-a zis: Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.)
M-am aruncat. Un gest tipic oriental, de respect şi închinare. Este expresia unei profunde bucurii şi recunoştinţe, deoarece ospăţul nunţii este o sărbătorire a biruinţei asupra forţelor celui rău, care au încercat să împiedice chiar acest eveniment. Aceasta este prima ocazie în care Ioan răspunde astfel soliei îngerului, arătând profunzimea simţământului care a fost stârnit în el.
Fereşte-te să faci una ca aceasta. Compară cu Faptele Apostolilor 10,26. Împreună slujitor. Literal, ,,împreună rob”. Ce privilegiu este ca lucrătorii devotaţi de pe pământ să aibă parte de tovărăşia îngerilor cereşti şi să fie conlucrători cu ei!
Cu fraţii tăi. Adică un împreună slujitor al fraţilor tăi. Unii au considerat că această declaraţie este dovada faptului că vorbitorul trebuie să fi fost un membru al neamului omenesc, ca Enoh, Ilie, Moise, sau unul dintre sfinţii care au înviat împreună cu Hristos, la învierea Sa. Totuşi, în Scriptură nu se găseşte nici o dovadă directă că vreo fiinţă umană înălţată la cer ar fi îndeplinit cândva rolul unui înger, pentru a le descoperi adevărul fraţilor săi (vezi EW 231).
Mărturia lui Isus. Vezi comentariul de la cap. 1,2; 12,17.
Duhul proorociei. În ce priveşte cuvântul ,,proorocie”, compară cu ,,prooroc” din Matei 11,9. Duhul Sfânt a fost trimis ca să dea mărturie cu privire la Isus (Ioan 15,26), iar mărturia Lui este echivalentă cu cea a lui Isus în persoană. Duhul proorociei este unul din darurile Duhului (vezi comentariul de la 1 Corinteni 12,10; Efeseni 4,11). În ce priveşte manifestarea acestui dar în mijlocul poporului lui Dumnezeu în zilele de pe urmă, vezi Nota Suplimentară de la sfârşitul acestui capitol; vezi comentariul de la cap. 12,17.