18:9 Şi împăraţii pământului, care au curvit şi s-au dezmierdat în risipă cu ea, când vor vedea fumul arderii ei, o vor plânge şi o vor boci.
Împăraţii pământului. Vezi comentariul de la cap. 16,14.16; 17,2.12–14.
Au curvit. Vezi comentariul de la cap. 17,2.
S-au dezmierdat. Vezi comentariul de la v. 7.
Fumul arderii ei. Compară cu Isaia 13,19; Ieremia 50,32; vezi comentariul de la Apocalipsa 14,10.11; 17,16; 18,6.
O vor plânge. Sau ,,se vor jeli din cauza ei”, ,,vor suspina din cauza ei”, cu voce tare şi fără să se poată stăpâni. Anticipându-şi soarta de neînlăturat, nenorociţii ,,împăraţi” şi ,,negustori” (v. 11) ai pământului se vor uni într-o cântare de jale pentru îngâmfatul Babilon, acum în chin pe rugul în flăcări. Efectul dramatic al v. 9–20, care descriu soarta de neînlăturat a desfrânatei celei mari, este sporit de forma lor literară, exotic orientală – un exces de cuvinte subliniate cu o imagistică grafică. Apelul din cap. 18 este în primul rând emoţional, dar este întărit printr-o logică pătrunzătoare: pentru cei care răspund chemării lui Dumnezeu de a fugi de mânia viitoare (v. 4) încă mai este timp să scape de nenorocirea de neînlăturat care va veni o dată cu ea.
Simbolistica acestui capitol este luată aproape în întregime din Vechiul Testament, aşa cum
o dovedeşte mulţimea de referinţe paralele care sunt citate (vezi Nota Suplimentară de la sfârşitul acestui capitol). O cercetare atentă a acestor paralele din Vechiul Testament, în legătură cu evenimentele istorice la care se face aluzie acolo, lămureşte foarte mult imaginea puternic simbolică a acestui capitol. În cap. 17,16 împăraţii pământului (vezi comentariul de la v. 12) sunt cei care dau foc Babilonului. Aici ei sunt descrişi ca jelind rezultatele acelui fapt, probabil din cauză că au înţeles tristul fapt că în curând trebuie să participe şi ei la soarta Babilonului (compară cu Isaia 47,13–15).
Boci. Gr. kopto, literal, ,,a-şi bate pieptul”, ,,a-şi tăia trupul” de durere.