18:4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!
Un alt glas. Adică, aşa cum cere exprimarea din greacă, o altă voce de înger.
Ieşiţi din mijlocul ei. După cât se pare, chiar aproape până la sfârşitul timpului, unii – poate mulţi - din poporul lui Dumnezeu n-au auzit chemarea de a ieşi din Babilonul mistic. Compară cu chemarea lui Dumnezeu către poporul Său din vechime, de a ieşi din Babilonul literal (vezi Isaia 48,20; Ieremia 50,8; 51,6.45). După cum poporul lui Dumnezeu din vechime a ieşit din Babilonul literal pentru a putea să se întoarcă la Ierusalim, tot aşa poporul Său de astăzi este chemat să iasă din Babilonul mistic, pentru a putea fi socotiţi vrednici de a intra în Noul Ierusalim. Probabil că toţi cei care sunt cu adevărat poporul Lui vor auzi glasul Său şi vor da ascultare chemării (vezi comentariul de la Matei 7,21–27; compară cu Ioan 10,4.5). Acest ,,glas” repetă chemarea celui de-al doilea înger din Apocalipsa 14,8 (vezi GC 390, 603; EW 277). Motivele imediate ale acestei chemări imperative sunt arătate în ultima parte a versetului.
Părtaşi. Acesta este primul din cele două motive date pentru a ieşi repede din Babilonul mistic. Cei care vor fi părtaşi la păcatele Babilonului vor fi, evident, responsabili pentru ele (compară cu Ieremia 51,6).
Păcatele ei. Într-un sens general, toate păcatele la care îi mână ea pe oameni, dar mai ales păcatele arătate în cap. 17,2–6, (vezi comentariul de la v. 6). În cap. 18 Babilonul este adus înaintea barei justiţiei divine din cinci motive: (1) mândrie şi aroganţă, (2) materialism şi lux, (3) adulter, (4) înşelăciune şi (5) persecuţie (vezi v. 2, 3, 5, 7, 23, 24).
Urgiile ei. Adică pedeapsa care este gata să o primească pe urma ,,judecăţii”, sau a ,,sentinţei”, din cap. 17,1 (vezi comentariul de la cap. 16,19; 17,1.17). Natura acestor ,,urgii”, este descrisă pe scurt în cap. 16,19; 17,16; 18,8.21. Cea mai mare parte a cap. 18 constă într-o descriere concretă, dar foarte figurată şi indirectă, a acestor ,,urgii”. Întrucât primele cinci din cele şapte plăgi de pe urmă vor veni mai ales asupra celor care colaborează cu Babilonul – conducătorii şi locuitorii pământului (cap. 17,1.2.8.12) – pedepsirea Babilonului, organizaţiile religioase apostaziate unite, va avea loc în timpul plăgii a şaptea (vezi comentariul de la cap. 16,19; 17,1.5.16). Cea de-a şasea plagă pregăteşte calea pentru darea pedepsei.