17:3 Şi m-a dus, în Duhul, într-o pustie. Şi am văzut o femeie, şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.
o fiarăde culoare stacojie, plinăcu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.
M-a dus. Fără îndoială că această senzaţie a mişcării a fost desemnată să-l ajute pe Ioan să facă o tranziţie mentală din timpul şi locul unde se afla în timpul şi locul viziunii (compară cu Ezechiel 3,12–14; 8,3; 40,2.3; Apocalipsa 21,10).
În Duhul. Literal, ,,în duh” (vezi comentariul de la cap. 1,10; vezi şi cap. 4,2; 21,10). Absenţa articolului hotărât în greceşte accentuează calitatea, sau natura, experienţei.
Pustie. Gr. eremos, ,,un loc pustiu” (vezi comentariul de la cap. 12,6). Forma verbală înrudită folosită în cap. 17,16 înseamnă ,,a pustii”, ,,a lăsa gol”, ,,a părăsi”. O ,,pustie” era o regiune nelocuită, unde se putea trăi numai trecând prin dificultăţi şi pericole. Hrana, adăpostul şi probabil chiar şi apa ar fi greu de obţinut şi ar exista pericolul animalelor sălbatice şi al tâlharilor. Din această cauză, unii consideră că atunci când este folosită simbolic, ca aici, ,,pustia” reprezintă o situaţie plină de dificultăţi şi de primejdii, mai ales pentru poporul lui Dumnezeu (vezi v. 6, 14). În limba greacă absenţa articolului hotărât înainte de cuvântul ,,pustie” face termenul să fie, în mod clar, calitativ şi descriptiv. Cu alte cuvinte, aici se accentuează mai degrabă o stare decât un anumit loc.
Având în vedere faptul că în cap. 17 se vorbeşte mai mult de perioada celor şapte plăgi (vezi comentariul de la v. 1), unii susţin că situaţia reprezentată aici de cuvântul ,,pustie” face referire la experienţa poporului lui Dumnezeu din timpul acela. Situaţia descrisă aici este similară cu cea a ,,pustiei” din cap. 12,6.13–16, dar nu trebuie identificată cu ea.
O femeie. Profeţii Vechiului Testament descriau adesea poporul apostaziat prin simbolul unei femei desfrânate (compară cu Ezechiel 16,15–58; 23,2–21; Osea 2,5; 3,1; etc.). Această ,,femeie” – ,,curva cea mare” (Apocalipsa 17,1), sau ,,Babilonul cel mare”, Babilonul mistic (v. 5) – este vinovată de ,,sângele … tuturor celor ce au fost junghiaţi pe pământ” (cap. 18,24), după cât se pare toţi cei din decursul istoriei. Babilonul mistic constituie organizaţia religioasă care se opune poporului lui Dumnezeu, probabil de la începutul timpului, dar aici, în special, chiar în vremea sfârşitului (vezi comentariul de la cap. 17,5).
Şezând. Forma verbului denotă o acţiune continuă. În v. 1 despre ,,curva cea mare” se spune că în cele religioase are control direct asupra oamenilor, iar aici se arată că ea conduce politica guvernelor civile (vezi comentariul de la v. 18). Din totdeauna creştinismului apostaziat i-a fost caracteristică încercarea de a uni biserica cu statul, pentru a consolida controlul religios asupra politicii publice (compară cu Vol. IV, p. 837). Compară cu declaraţia Domnului nostru, că ,,împărăţia” Sa nu e ,,din lumea aceasta” (Ioan 18,36).
Fiară. În mod obişnuit în profeţia biblică fiarele reprezintă puterile politice (Daniel 7,3–7.17; 8,3.5.20.21; compară cu Apocalipsa 12,3; 13,1). Culoarea acestei fiare poate da de înţeles că ea este întruchiparea răutăţii, după cum numele de hulă cu care este acoperită indică faptul că I se opune lui Dumnezeu. Ca atare, fiara în sine poate fi identificată cu Satana, lucrând prin agenţii politici, din toate timpurile, care s-au supus stăpânirii sale.
În anumite aspecte fiara se aseamănă cu balaurul cel mare şi roşu din cap. 12,3, iar în altele cu fiara ca un leopard din cap. 13,1.2 (vezi comentariile respective). Contextul face ca această ultimă legătură să fie mai strânsă. Diferenţa principală dintre fiara din cap. 13 şi cea din cap. 17 este că în prima situaţie, când fiara este identificată cu papalitatea, nu se face nici o deosebire între aspectele religioase şi politice ale puterii papale, în timp în a doua cele două aspecte sunt deosebite
– fiara reprezentând puterea politică, iar femeia puterea religioasă. Stacojie. Este o culoare strălucitoare care atrage în mod sigur atenţia. În Isaia 1,18
cârmâzul este culoarea păcatului. Compară cu balaurul cel mare şi roşu, din Apocalipsa 12,3.
Plină. Apostazia şi împotrivirea faţă de Dumnezeu sunt depline.
Nume de hulă. Sau ,,nume hulitoare” (vezi comentariul de la Marcu 2,7; 7,2). În Apocalipsa 13,1 (vezi comentariul de acolo) numele se află pe cele şapte capete; aici ele sunt împrăştiate pe întreaga fiară. Aceste nume descriu caracterul fiarei – ea ar vrea să uzurpe prerogativele Dumnezeirii. Faptul că este ,,plină” de nume de hulă arată că este cu totul dedicată acestui scop. Compară cu Isaia 14,13.14; Ieremia 50,29.31; Daniel 7,8.11.20.25; 11,36.37.
Şapte capete. Vezi comentariul de la v. 9–11. În ce priveşte fiarele cu şapte capete în mitologia antică, vezi comentariul de la Isaia 27,1. Zece coarne. Vezi comentariul de la v. 12–14, 17.