1:8 Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.
Eu sunt. Gr. ego eimi (vezi comentariul de la Ioan 6,20).
Alfa şi Omega. Acestea sunt prima şi ultima literă din alfabetul grecesc, exprimarea fiind oarecum asemănătoare cu expresia ,,de la A la Z”. Este sugerată totalitatea, caracterul atotcuprinzător şi înţelesul este acelaşi ca în cuvintele ,,Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul” (cap. 22,13). Aici Cel care vorbeşte este Domnul, ,,Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine”, identificat în cap. 1,4 cu Dumnezeu Tatăl (vezi comentariul de acolo). Totuşi, în v. 11–18 expresia ,,Alfa şi Omega” face în mod clar referire la Hristos, care declară că este şi ,,Începutul şi Sfârşitul”. În cap. 22,13 cuvintele ,,Alfa şi Omega” se referă la Hristos, acest fapt fiind evident în v. 16. Tatăl şi Fiul împărtăşesc acest atribut al atemporalităţii (vezi Nota Suplimentară de la Ioan 1).
Începutul şi Sfârşitul. Dovezile textuale favorizează omiterea acestor cuvinte aici şi în v. 11, dar rămân pe deplin atestate în cap. 22,13.
Cel ce este. Vezi comentariul de la v. 4.
Cel Atotputernic. Gr. pantokrator, ,,cârmuitor a toate”. Titlul acesta apare frecvent în Apocalipsa (cap. 4,8; 11,17; 15,3; 16,7.14; 19,6.15; 21,,22). În LXX, la Osea 12,5, pantokrator este traducerea ebraicul şeba’oth, ,,oşti”, de obicei folosit împreună cu Yahweh ca un nume vechi testamentar al lui Dumnezeu (vezi Vol. I, p. 173). Titlul acesta accentuează atotputernicia lui Dumnezeu. Compară cu 1 Samuel 1,11; Isaia 1,9; Ieremia 2,19; Amos 9,5).