91:1 Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic,
INTRODUCERE. - Psalmul 91 are o solie de mângâiere pentru toţi cei care trec prin perioade de necaz, îndeosebi pentru "poporul lui Dumnezeu care ţine poruncile" (vezi 8T 120) şi pentru aceia care vor trece prin "timpul strâmtorării" şi prin primejdiile timpurilor din urmă (vezi Ed 181; PP 110; PK 538; GC 630; 8T 120, 121). Psalmul are ca temă siguranţa pe care cel care îşi pune încrederea în Dumnezeu. Schimbarea de pronume din v. 1-13 e probabil datorată folosirii liturgice a psalmului, diferitele lui părţi fiind cântate la serviciul de închinare de către voci solo sau de voci care răspundeau una alteia. Psalmul poate fi comparat cu descrierea pe care o face Elifaz vieţii omului bun (vezi Iov 5,17-26), pe care însă o depăşeşte cu mult (vezi Proverbe 3,21-26).
1. Stă. [Locuieşte, KJV]. Ideea este aceea de odihnă liniştită, ca într-o locuinţă. Ocrotirea. [Locul tainic, KJV]. Când suntem "primiţi în intimitatea şi comuniunea cea mai strânsă cu Dumnezeu" (MB 188), se poate spune că locuim "în locul tainic al Celui Prea Înalt".
Prea Înalt. Ebr. 'Elyon. Vezi vol. I, p. 170-173 cu privire la acest nume dat lui Dumnezeu, precum şi la celelalte trei nume folosite în v. 1.2: "Atotputernic" (Shaddai), "Domnul" (Yahweh), "Dumnezeu" ('Elohim).
La umbra. Vezi la Psalm 17,8. Versetele 1 şi 4 vor aduce o mângâiere deosebită acelora care iau seama la avertizarea lui Dumnezeu, în "ziua Domnului" (vezi PP 167).