84:1 Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor!
INTRODUCERE. - Psalmul 84 a fost compus de David, "unsul" Domnului (v. 9; 4T 534), într-o vreme când era alungat din Ierusalim. El este o înflăcărată exprimare lirică a devoţiunii şi a iubirii pentru Casa lui Iehova şi pentru serviciul Lui de închinare. Psalmul pare să descrie fericirea acelora care locuiesc în curţile sfinte (v. 1-4. 9-11); fericirea acelora care fac pelerinaje la sanctuar (v. 5-8); şi fericirea acelora care, lipsiţi de privilegiul de a se închina în Casa lui Dumnezeu, îşi pun totuşi încrederea în Dumnezeu. Patosul acestui poem sensibil este sporit de ritmul elegiac în care sunt formate versurile evreieşti. Simţămintele acestui distins poem sacru sunt mai mult decât personale; ele sunt cele mai profunde sentimente ale oricărui copil al lui Dumnezeu care, lipsit de privilegiul comuniunii cu semeni creştini, a dorit mereu comuniunea cu fraţii săi în serviciul de închinare în grup. Psalmul 84 poate fi comparat cu Psalm 42. Se spune că Isabel Alison şi Marion Harris, scoţiene adepte ale presbiterianismului, au cântat Psalm 84 pe melodia "Martiri" când au mers la eşafod.
Cu privire la preambul, vezi p. 617, 629.
1. Plăcute. Sau " atrăgătoare".
Locaşurile.[Corturile, KJV]. Literal, " locuri de locuit".