8:2 Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.
Copiilor. De la ebr. 'olel, "copil", referindu-se aici la un băiat, la un copil sau la unul ca un copil. A celor ce sug la ţâţă. De la ebr. yoneq, "copil care suge" sau "cineva ca un prunc neînţărcat".
Ai scos o întăritură. [ai rânduit tărie, KJV]. Dumnezeu a folosit ca unelte ale puterii Sale pe aceia care altminteri sunt tot atât de slabi ca nişte copilaşi sau prunci. Prin ei, El Şi-a arătat puterea ca să astupe gura "vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare".
Să astupi. [Să astâmperi, KJV]. Ebr. shabath, "a odihni", de la care derivă cuvântul "sabat". Forma folosită aici înseamnă "a face să se odihnească", "a înceta", "a se lăsa de ceva". Vrăjmaşul e pus să se lase de planurile sale.
Isus a citat pasajul acesta (Matei 21,16) pentru a justifica osanalele copiilor din templu în faţă obiecţiunile cărturarilor şi fariseilor. Unii traducători văd în acest verset cheia întregului psalm. După părerea lor, înţelesul este că bietul si neînsemnatul om este copilul creaţiunii şi, cu toate acestea, Dumnezeu i-a dat putere să cârmuiască lumea în care el este o parte atât de neînsemnată. În felul acesta i s-a oferit o demnitate şi o onoare mult mai mare decât restului creaţiunii pe care El o guvernează.