79:1 Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pângărit Templul Tău cel sfânt, şi au prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
INTRODUCERE. - Psalmul 79 este o elegie cu privire la pustiirea Ierusalimului pe vremea captivităţii babiloniene (vezi Psalm 74). Începe cu o descriere expresivă a Ierusalimului în ruine şi a locuitorilor lui ajunşi pradă săbiei, continuă cu rugăciune de izbăvire şi de revărsare a pedepsei asupra invadatorilor şi se încheie cu o cântare de laudă şi cu o promisiune de recunoştinţă veşnică. Deşi neregulat ca strofe, psalmul curge lin de la un capăt la altul din punctul de vedere al gândirii. El a fost preferatul hughenoţilor francezi şi al puritanilor englezi.
Cu privire la preambul vezi introducere la Psalm 74; de asemenea p. 617, 627.
1. Neamurile. Sau "naţiunile" (vezi la Psalm 2,1). Versetele 1-4 deplâng în mod expresi grozavele nenorociri care au venit asupra lui Israel. Moştenirea. Vezi Psalm 28,9; 74,2; 78,62.
Au pângărit. Năvălind în interiorul lui, furând mobilierului sacru, distrugându-i slujbele, incendiindu-l, babilonienii au pângărit Templul (vezi 2 Cronici 36,17.18; Ieremia 52,17-23; cf. Psalm 74,4-7).