69:20 Ocara îmi rupe inima, şi sunt bolnav; aştept să-i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mângâietori, şi nu găsesc nici unul.
Ocara. Versetele 20 şi 21 au aplicaţie mesianică (vezi Matei 27,34.48; DA 746; AA 225; PK 691).
Să-i fie cuiva milă. Compară cu Isaia 63,5. În Ghetsemani, Mântuitorului a tânjit după compasiune în suferinţa Sa (vezi DA 687, 688). Mai târziu a fost părăsit de toţi ucenicii Săi (vezi Matei 26,56; Marcu 14,50). Versetul este exprimarea singurătăţii absolute.
Cele două părţi de final ale versetului constituie un paralelism sinonimic perfect, aranjat în
formă încrucişată:
"Aştept să-i fie cuiva milă de mine,
dar degeaba;
aştept mângâietor
şi nu găsesc nici unul."
Cuvintele zguduitoare ale acestui verset sunt parafrazate în recitativul pentru tenor: "Mustrarea Ta mi-a zdrobit inima" din oratoriul Mesia de G.F. Händel.