65:9 Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug, îl umpli de bogăţii, şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apa. Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
Tu cercetezi pământul. Dumnezeu e adorat ca Dătător al unei recolte abundente. În frumoasele versete ale acestei părţi a psalmului (v. 9-13), psalmistul Îl adoră pe Dumnezeu pentru îmbelşugata Lui providenţă în recoltă, urmărind diferiţii paşi în procesele naturii până este atins punctul culminant şi glorios. Versetele sunt o descriere plastică a dealurilor şi a văilor Palestinei, înşirate în terase şi acoperite cu măslini, vii şi întinderi de grâu, orz şi mei. Mai ales datorită acestei părţi a poemului, Psalmul 65 a fost numit "psalmul agricultorului". Natura nu e sărbătorită pentru ea însăşi, ci numai pentru că îndreaptă atenţia către Dumnezeu.
Şi îi dai belşug. [Îl uzi, KJV]. Compară Iov 36,27, 28; 37,6; Job 38,26-28.
Râuri dumnezeieşti. O referire la abundenţa de apă pusă la dispoziţie. Rezervorul ceresc de apă al lui Dumnezeu e totdeauna plin.
Grâu. Ebr. dagan, "grâne", un termen generic care cuprinde orice fel de cereale folosite de obicei pentru a face pâine.
Iată cum îl faci să rodească. [Ai luat următoarele măsuri de procurare a ei, KJV]. Dumnezeu pregăteşte pământul pentru recoltă şi apoi dă recolta. Recolta depinde de pregătirea terenului şi de ploaie, iar amândouă depind de Dumnezeu. Dumnezeu respectă ordinea lucrurilor pe care le-a rânduit să lucreze conform legilor naturale.