6:6 Nu mai pot gemând! În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul, şi-mi scald patul în lacrimi.
Îmi stropesc aşternutul. Neputând să doarmă, psalmistul plânge "în fiecare noapte" (sau "toată noaptea") din cauza suferinţelor lui. Poetul se lasă în voia hiperbolei puternice din v. 6.7 pentru a exprima intensitatea chinului său sufletesc. Se pare că este istovit nu numai de chinul sufletesc, ci şi de o profundă frământare mentală. Dacă psalmul a izvorât din necazul pricinuit de răzvrătirea lui Absalom, e uşor să ne dăm seama de chinul tatălui lipsit de fiul său, înmărmurit de nerecunoştinţa mârşavă a odraslei sale (vezi bocetul lui David pentru Absalom, 2 Samuel 18:33; 19:1-4).
Comparaţi cu descrierea plastică a lui David luată dintr-un poem religios ugarit (vezi p. 618): "Seara, s-a prins cu mâinile de patul său în timp ce plângea şi a adormit în lacrimile sale".