48:2 Frumoasă înălţime, bucuria întregului pământ, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.
Frumoasă înălţime. [Frumoasă aşezare, KJV]. Mai potrivit, "înălţime". Aşezarea pe un loc înalt a Ierusalimului, deasupra ţinuturilor dimprejur, este poate lucrul cel mai impresionant al topografiei lui. Cetatea se află crestele cele mai înalte din ţară. Poziţia lui înălţată făcuseră probabil pe năvălitori să se teamă să-l atace (vezi v. 4.5).
Bucuria întregului pământ. O expresie hiperbolică a poetului cu privire la respectul lui patriotic pentru capitala naţiunii sale (vezi Psalm 50,2; Plângeri 2,15).
În partea de miazănoapte. Sensul exact al acestei expresii nu e cu totul clar, deşi explicaţia următoare pare rezonabilă. La origine, muntele Sion reprezenta doar partea cetăţii cucerite de la iebusiţi (2 Cronici 5,2; cf. 2 Samuel 5,7). Muntele Moria se află la nord de muntele Sion, şi pe acest munte din nord au fost înălţate mai târziu Templul şi Palatul lui Solomon (2 Cronici 3,1; cf. 1 Regi 8,1). Din punct de vedere geografic, cele două înălţimi alcătuiesc un singur lanţ. După construirea Templului, întregul lanţ muntos a ajuns să fie cunoscut sub numele de Sion (vezi Isaia 8,18; Ioel 3,17). Datorită prezenţei sanctuarului şi a palatului pe partea de nord a lanţului în timpul lui Solomon, partea de nord a devenit zona cea mai importantă a cetăţii. Prin urmare, prin expresia "partea de miazănoapte" psalmistul poate că a încercat să descrie figurat sediul conducerii civile şi religioase şi îndeosebi locaşul lui Dumnezeu, aşa cum arată contextul psalmului. Interpretarea aceasta aruncă lumină şi asupra textului din Isaia 14,13, unde Satana este reprezentat ca aspirând să stea "la capătul miazănoaptei". A ocupa o asemenea poziţie însemna a participa la sfaturile lui Dumnezeu şi a avea acces la planurile divine. Aceasta era exact ambiţia lui Lucifer (vezi PP 37).
Întrucât David a fost autorul Psalmului 48 (vezi introducerea la Psalm 48), orice importanţă pe care el a dat-o înălţimii nordice Moria a fost o anticipare profetică, sau în caz contrar a compus psalmul acesta după ce fuseseră terminate planurile detaliate ale Templului, inclusiv determinarea locului (2 Cronici 3,1).
Cetatea Marelui Împărat. Vezi la Psalmul 46,9. Isus citează expresia aceasta ca un titlu dat Ierusalimului (Matei 5,35).