45:1 Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, şi zic: Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul! Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba!
INTRODUCERE. - Psalmul 45 este un imn de căsătorie, care celebrează căsătoria unui rege cu o prinţesă. Unii comentatori înclină să accepte ideea că psalmul este în întregime mesianic. Nu poate fi pus la îndoială faptul că unele părţi dintre ele sunt mesianice. Versetele 6 şi 7 sunt citate în Evrei 1,8.9 drept cuvinte ale lui Dumnezeu Tatăl adresate către Fiul Său. Versetul 2 a fost declarat de asemenea mesianic: "frumuseţea dumnezeiască a caracterului lui Hristos... despre care spunea David, văzându-L în viziune profetică: ‚Tu eşti cel mai frumos dintre oameni' " (MB 79). Afirmaţia aceasta scoate totodată în evidenţă faptul că David este autorul psalmului. Întrucât prezicerea mesianică este atât de des amestecată cu descrieri cu caracter locală, adesea e imposibil de a defini hotarele dintre o aplicaţie viitoare şi una locală dată pasajului. Un drum sigur este acela de a lua ca mesianice numai acele pasaje pe care inspiraţia le declară în mod clar că o astfel de natură. Alte pasaje, cu toate că ar părea să aibă o aplicaţie mesianică, trebuie interpretate în primul rând în cadrul lor local şi socotite a fi numai ipotetic mesianice.
După introducerea din primul verset, poetul inspirat se adresează mirelui (v. 2-9) şi apoi miresei (v. 10-17); ultimele două versete alcătuiesc o binecuvântare asupra unirii celor doi. Cu privire la preambul vezi p. 617, 627, 628.
1. Îmi clocotesc. Ebr. rachash, un cuvânt care apare numai aici în VT. În ebraica post-biblică înseamnă "a fi în mişcare". O atare definiţie corespunde contextului prezent. David este atât de însufleţit de minunăţia şi de frumuseţea vedeniei sale (vezi MB 75), încât trebuie să o exprime în cuvinte. Predica care impresionează sufletul, asemenea poeziei valoroase, vine dintr-un suflet care este impresionat (Matei 12,34).
Pana. Ebr. 'eţ, "stylus", un instrument de scris folosit pentru a săpa litera în piatră (vezi Iov 19,24). Această prezentare oficială neobişnuită acordă solemnitate şi importanţă temei poemului. Limba. David doreşte ca limbajul său să fie a unui scriitor iscusit - caldă, liberă, din care se revarsă emoţii.