41:9 Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.
Acela cu care trăiam în pace. [Prietenul meu de aproape, KJV]. Literal, "omul păcii mele". Aceia care susţin că psalmul acesta a fost scris de David în timpul răzvrătirii lui Absalom, aplică versetul acesta la Ahitofel (2 Samuel 15,31; vezi la Psalm 55,12).
Mânca din pâinea mea. Purtarea sugerată aici este deosebit de infamă (vezi 2 Samuel 9,10-13; 1 Regi 18,19). Pasajul acesta este aplicat la Iuda (vezi Ioan 13,18). Faptul că e demonstrat că o porţiune din acest psalm are o altă aplicaţie decât aplicaţia locală mai vizibilă nu înseamnă că întregul psalm a fost destinat iniţial să fie unul profetic. E cel mai bine ca totdeauna aceste scrieri antice să fie interpretate întâi pe fundalul lor istoric şi apoi să se facă o aplicaţie suplimentară la viitor numai a porţiunilor acelora pe care scriitorii inspiraţi de mai târziu le-au folosit în acest sens (vezi la Deuteronom 18,15).
Ridică şi el călcâiul. Figura aceasta de stil le sugerează unora imaginea unui cal care îl loveşte cu piciorul pe cel care îl hrăneşte, iar altora ideea de a pune piedică cuiva. O astfel de nerecunoştinţă josnică a fost manifestată de Iuda, care acceptase să beneficieze de îndurarea lui Isus timp de trei ani.