38:1 Doamne, nu mă mustra în mânia Ta, şi nu mă pedepsi în urgia Ta.
INTRODUCERE. - Psalmul 38 este o rugăciune de penitenţă (vezi Psalm 6; vezi p.624). Psalmistul descrie o suferinţă intensă, atât fizică, cât şi sufletească. El arată că trupul său este chinuit de dureri, iar sufletul său de nelinişte, pe de o parte din cauza simţământului de condamnare şi pe de altă parte din cauza temerii de vrăşmaşii. Suferinţele sunt amplificate de faptul că aceia care ar fi trebuit să fie prietenii săi l-au părăsit atunci când el avea cea mai mare nevoie de înţelegerea şi mângâierea lor. Psalmul are trei părţi, fiecare începând cu un apel către Dumnezeu: v. 1-8, mărimea suferinţelor sale; v. 9-14, răbdarea celui care suferă; v. 15-22, cererea de ajutor, ca nu cumva cei nelegiuiţi să aibă motive să se laude cu nenorocirea lui. Psalmul e caracterizat prin forme neobişnuite de verbe, prin paralelisme concise, prin jocuri de cuvinte şi prin ritmuri ales cumpănite.
Cu privire la preambul vezi p.616, 627.
1. Nu mă mustra. Compară cu Psalm 6,1.