18:2 Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!
Stânca. Ebr. sela', "un vârf prăpăstios de munte", "o stâncă". David a găsit cândva scăpare pe un astfel de vârf prăpăstios de munte când era urmărit de Saul (vezi 1 Samuel 23,25). Aici el aplică cuvântul la Dumnezeu, adăpostul sigur.
Cetăţuia. Ebr. meşudah, "loc greu accesibil" sau "întăritură" (vezi 1 Samuel 22,4).
Stânca. [Tăria, KJV]. Ebr. şur, "o stâncă mare" folosit pentru a-L descrie pe Dumnezeu de cinci ori în Deuteronom 32 (v. 4.15.18.30.31).
Scutul. Ebr. magen, tradus "scut" în Psalm 3,3 şi în pasajul paralel din 2 Samuel 22,3.
Tăria. [Cornul, KJV]. Cornul e un simbol al tăriei (vezi Deuteronom 33,17).
Întăritura. [Turnul înalt, KJV]. 2 Samuel 22,3 adaugă: "Mântuitorule! Tu mă scapi de silnicie." Prin această pleiadă de imagini, luate din neîntreruptele lupte ale vieţii sale, David caută să zugrăvească tot ceea ce fusese Dumnezeu pentru el în peregrinajul lui pe pământ. Despre o abundenţă similară de imagini artistice în adresarea către Dumnezeu, vezi Psalm 31,1-3; Psalm 71,1-7. David este expansiv în lauda lui.