18:1 Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
INTRODUCERE - În oda magnifică de mulţumire care apare în Psalmul 18, David povesteşte în linii mari istoria minunatelor izbăviri şi biruinţe pe care i le dăduse Dumnezeu. Această "cântare de biruinţă" comemorativă este istoria inimii, istoria unei inimi omeneşti pururi consacrate lui Dumnezeu şi sincere în modul integru de tratare a celor dumnezeieşti. Faptul că imnul a fost compus de David e confirmat de raportul din 2 Samuel 22, unde apare din nou poemul cu mici modificări.
Cu privire la preambulul "Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cântării acesteia, când l-a scăpat Domnul din mâna tuturor duşmanilor lui şi din mâna lui Saul. El a zis:", vezi p. 616; vezi de asemenea PP 715, 716. Expresia "robul Domnului" (care se găseşte şi în preambulul Psalmului 36) nu apare în 2 Samuel 22. Cu privire la întregul psalm, compară cu comentariile la 2 Samuel 22.
1. Te iubesc. [Te voi iubi, KJV]. Ebr. racham, care denotă o afecţiune profundă şi fierbinte. Altundeva racham nu e folosit ca iubire a omului faţă de Dumnezeu, ci adesea ca iubire a Dumnezeu faţă de om. Afirmaţia e o introducere potrivită la acest psalm triumfător al bucuriei. Versetul acesta nu apare în 2 Samuel 22. Compară cu Psalm 116,1-4.
Tăria. Dumnezeu era izvorul puterii psalmistului (vezi Psalm 27,1; 28,8).