15:3 Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său, şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său.
Nu cleveteşte. Ebr. ragal, "a vorbi de rău". Compară cu Iacov 3,2-11. Tradiţia iudaică îl privea pe vorbitorul de rău ca pe cineva care tăgăduia existenţa lui Dumnezeu. Talmudul zice: "Eu [Dumnezeu] şi el [vorbitorul de rău] nu putem locui laolaltă în lume."
Nu face rău. Nu nedreptăţeşte pe semenul lui. "Semen" se poate referi la oricine cu care avem de a face.
Aruncă ocara. [Prinde ocara, KJV]. El nu este lansator de ocară împotriva semenului său, nu se grăbeşte să creadă ceva rău despre acesta şi refuză să răspândească acuzaţii privind caracterul lui. El trăieşte potrivit regulii de aur (Levitic 19,18; Matei 7,12). Versetul acesta oferă trei cazuri specifice în forma negativă care vin după generalizările pozitive din v. 2.