141:3 Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele, şi păzeşte uşa buzelor mele!
Pune... o strajă. O imagine preluată de la santinelele aşezate la porţile cetăţii noaptea. Însemnătatea păzirii limbii este puternic arătată de către Iacov (vezi Iacov 3). Aceia care pun fără încetare strajă buzelor lor fac ceea ce este plăcut lui Dumnezeu (2T 54).