132:1 Doamne, adu-Ţi aminte de David, şi de toate necazurile lui!
INTRODUCERE - Psalmul 132 este o cântare care comemorează dorinţa lui David de a construi un locaş de cult şi făgăduinţele pline de îndurare ale Domnului pentru împăratul păstor (vezi 2 Samuel 7,1-13; 1T 203).
Cu privire la preambul vezi introducere la Psalm 120; vezi şi p. 625, 627.
1. Toate necazurile lui. Vezi 1 Cronici 22,14. Unele din încercările prin care a trecut David au fost pricinuite de el însuşi, altele au venit asupra lui din exterior.
132:2 Adu-Ţi aminte cum a jurat el Domnului, şi a făcut următoarea juruinţă Puternicului lui Iacov:
A jurat. Vezi 2 Samuel 7,1-13. Raportul istoric nu pomeneşte jurământul.
132:3 Nu voi intra în cortul în care locuiesc, nu mă voi sui în patul în care mă odihnesc,
Nu voi intra. David s-a hotărât să facă din zidirea casei Domnului subiectul principal al preocupărilor sale.
132:4 nu voi da somn ochilor mei, nici aţipire pleoapelor mele,
Nu voi da somn. O imagine orientală (vezi Proverbe 6,4). Psalmistul nu a putut să se bucure de odihnă până nu a pregătit un loc de odihnă pentru chivotul lui Dumnezeu. El era atât de preocupat de lucrarea lui Dumnezeu încât orişice altceva era mai puţin important.
132:5 până nu voi găsi un loc pentru Domnul, o locuinţă pentru Puternicul lui Iacov.
Verset ce nu a fost comentat.
132:6 Iată, am auzit vorbindu-se despre el la Efrata, l-am găsit în ogorul Iaar
Am auzit... despre el. O schimbare bruscă de idei în direcţia chivotului care nu avea un adăpost.
Efrata. Sensul acestui pasaj poetic e neclar. Unii văd în "Efrata" o referire la Betleem, întrucât Efrata fusese vechiul nume al cetăţii (vezi la Genesa 35,19). Alţii văd o referire la Chiriat- Iearim (1 Cronici 2,24.50), unde chivotul era de 20 de ani (1 Samuel 7.2).
Iaar [Pădure, KJV]. Ebr. ya'ar, care probabil că ar trebui redat ca pe un nume propriu, Iaar (vezi RSV), care la rândul lui este probabil o formă prescurtată a lui Chiriat-Iearim, ebr. Qiryath Ye'arim.
132:7 Haidem la locuinţa Lui, să ne închinăm înaintea aşternutului picioarelor Lui!
Verset ce nu a fost comentat.
132:8 Scoală-Te, Doamne, vino la locul tău de odihnă, Tu şi Chivotul măreţiei Tale!
Scoală-Te. O rugăciune ca Domnul să ocupe locul de odihnă pe care Israel I-l oferise El (vezi 2 Cronici 6,41.42).
132:9 Preoţii Tăi să se îmbrace în neprihănire, şi credincioşii Tăi să scoată strigăte de bucurie!
Neprihănire [Dreptate, KJV]. Cei care deţin slujbe sfinte trebuie să fie caracterizaţi de curăţie şi sfinţenie (vezi Iov 29,14; Apocalipsa 19,8). Credincioşii [Sfinţii, KJV]. Ebr. chasidim (vezi Nota suplimentară la psalm 36).
132:10 Pentru robul Tău David, nu lepăda pe unsul Tău!
Unsul Tău. S-ar putea ca rugăciunea aceasta să fi fost înălţată când fiecare succesor din neamul lui David urca la tron şi prelua slujba lui sfântă.
132:11 Domnul a jurat lui David adevărul, şi nu Se va întoarce de la ce a jurat: Voi pune pe scaunul tău de domnie un fiu din trupul tău.
Domnul a jurat. Vezi la Psalm 7,12.
132:12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu, şi învăţăturile Mele, pe care li le voi da, vor şedea şi fiii lor în veci pe scaunul tău de domnie.
Dacă. Făgăduinţele făcute lui David erau condiţionate de ascultare (vezi 1 Regi 8,25; cf. 2 Samuel 7,14; vezi la 2 Samuel 7,12-16).
132:13 Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinţă a Lui, şi a zis:
Verset ce nu a fost comentat.
132:14 Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie; voi locui în el, căci l-am dorit.
Locul Meu de odihnă. "Dacă Israel ca naţiune ar fi rămas credincios Domnului, Ierusalimul ar fi rămas în picioare pentru totdeauna, ca ales al lui Dumnezeu" (GC 19; vezi DA 577).
132:15 Îi voi binecuvânta din belşug hrana, voi sătura cu pâine pe săracii lui.
Hrana [Provizia, KJV]. Prosperitatea pământească ar fi fost partea lui Israel dacă ar fi împlinit planul divin (vezi Deuteronom 18,1-14).
132:16 Voi îmbrăca în mântuire pe preoţii lui, şi credincioşii lui vor scoate strigăte de bucurie.
Voi îmbrăca ... pe preoţii Lui. Un răspuns la rugăciunea din v. 9. Israel a eşuat în mod tragic să-şi îndeplinească misiunea. În loc să fie îmbrăcaţi cu mântuirea preoţii lui au devenit profanatori ai adevăratei închinări (Ezechiel 22,26).
Credincioşii. [Sfinţii, KJV]. Ebr. chasidim (vezi Nota suplimentară la Psalm 36).
132:17 Acolo voi înălţa puterea lui David, voi pregăti o candelă unsului Meu,
Voi înălţa [Voi face să înmugurească, KJV]. Ebr. şamach, "a odrăsli", "a răsări". Substantivul şemach, "ramură", "coardă" sau "odraslă" este folosit ca nume al lui Mesia (vezi Ieremia 23,5; 33,15; Zaharia 3,8; 6,12).
O candelă. Compară 1 Regi 15,4.
Unsului Meu. Adică pentru împărat, în cazul de faţă o referire la David. Cuvântul "uns" vine de la ebr. mashiach, literal, "Mesia", din rădăcina mashach, "a unge".
132:18 voi îmbrăca cu ruşine pe vrăjmaşii lui, şi peste el va străluci cununa lui.
Cununa [Coroana, KJV]. Ebr. nezer, "o consacrare [în slujbă]", precum şi "o mitră [sau semn de consacrare]". El poate fi aplicat foarte bine unei coroane împărăteşti sau unei mitre de mare preot (vezi Exod 29,6). LXX zice: "sfinţenia mea" în loc de "cununa lui".
Va străluci [Va înflori, KJV]. Ebr. şuş, "a înflori". Şuş este folosit aici în sensul de "a străluci", sau "a luci". Substantivul corespunzător şiş, "o înflorire" sau "o podoabă pentru frunte", este folosit cu privire la tablă de aur curat şi strălucitor care purta inscripţia "Sfinţenie Domnului", pe care o purta marele preot pe mitra de pe capul său.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
111T 203
13�
GC 19
14�
PP 732