Printable ModePsalmi, 119
|
119:1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă întotdeauna după Legea Domnului! INTRODUCERE. - Psalmul 119 prezintă bucuria şi fericirea care sunt partea omului care ia Legea Domnului ca sfat şi călăuză a sa. Psalmul este un acrostih care constă din 22 de părţi, cu 8 versete fiecare, reprezentând cele 22 de litere ale alfabetului ebraic (vezi p. 14). În limba ebraică toate versetele primei părţi încep cu 'aleph, prima literă a alfabetului ebraic, toate versetele celei de a doua părţi încep cu beth, a doua literă a alfabetului ebraic; etc. Cu privire la originea davidică a Psalmului 119, vezi DA 398, GW 257, 4T 534. Primul verset este de fapt textul despre care vorbeşte restul psalmului. Toate versetele psalmului, cu excepţia v. 122, conţin o referire oarecare la revelaţia exprimată a lui Dumnezeu faţă de om. Următoarele apar în partea 'aleph: "legea", "poruncile", "căile", "poruncile", "orânduirile". Aceste expresii îndreaptă atenţia spre diferitele aspecte ale revelaţiei divine (vezi la Psalm 19,7). Aceste variaţiuni aduc multă frumuseţe psalmului şi evită repetarea monotonă a aceluiaşi cuvânt. 1. Ferice. Ebr. 'ashre (vezi la Psalm 1,1). Psalmul începe prin rostirea unei binecuvântări asupra celor ascultători de legea Domnului. Fără prihană [Neîntinaţi, KJV]. Ebr. temimim, "deplin", "fără greş", tradus "fără pată" în Genesa 6,9. Care umblă. O viaţă sfântă este descrisă ca o umblare conformă cu legea. Legea. Ebr. torah, "învăţătură" sau "instrucţiune" (vezi la Deuteronom 31,9; Psalm 19,7; Proverbe 3,1). 119:2 Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui, care-L caută din toată inima lor, Poruncile. [Mărturiile, KJV]. Vezi la Psalm 19,7 Toată inima. În slujba Domnului nu trebuie să existe o inimă împărţită în slujba Domnului (vezi Deuteronom 6,5; Matei 6,24; 12,30; Luca 16,13). 119:3 care nu săvârşesc nici o nelegiuire, şi umblă în căile Lui! Nu săvârşesc nici o nelegiuire. Adică, tot ce urmăresc ei e să fie în armonie cu voia lui Dumnezeu. 119:4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie. Poruncile. Ebr. piqqudim, "porunci", "precepte", care denotă anumite instrucţiuni care arată datoria noastră faţă de Dumnezeu (vezi la Psalm 19,8). Preceptele lui Dumnezeu cer ascultare atentă şi nu pot fi călcate fără urmări dezastruoase pentru oameni sau pentru naţiuni. 119:5 O, de ar ţinti căile mele la păzirea orânduirilor Tale! Orânduirilor. Ebr. chuqqim, "lucruri prescrise", "porunci" de la chaqaq, "a grava" sau "a înscrie". 119:6 Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale! Poruncilor. Ebr. mişwoth, "rânduieli", "porunci" (vezi la Psalm 19,8). 119:7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, când voi învăţa legile dreptăţii Tale. Învăţa. Psalmistul se înfăţişează pe sine ca pe un elev în şcoala legii. Legile dreptăţii [Judecăţile, KJV]. Ebr. mishpaţim, "hotărâri" sau "judecăţi"(vezi la Psalm 19,9). Mishpaeţim poate fi folosit şi cu sensul de "acte de judecată ale lui Dumnezeu". 119:8 Vreau să păzesc orânduirile Tale: nu mă părăsi de tot! Nu mă părăsi de tot. Când oamenii sau naţiunile stăruie în ignorarea Legii, Dumnezeu nu poate face altceva decât să-i lase pe calea aleasă de ei (vezi Osea 4,17). El nu părăseşte nicidecum pe aceia care nu părăsesc Legea Sa. 119:9 Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău. Cuvântul Tău. Biruinţă în ispită obţin aceia care folosesc cu adevărat şi bine "sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu" (Efeseni 6,17). "Stă scris" a fost felul în care Domnul a tratat amăgirile subtile ale lui Satana (vezi Matei 4,4.7.10). Tineretul de astăzi trebuie să folosească aceleaşi arme spirituale. Mintea trebuie să se hrănească fără încetare cu Cuvântul, altminteri fortăreţele sufletului se vor dărâma, iar Satana va avea de câştigat. O neglijare a studiului şi a meditaţiei asupra Cuvântului chiar pentru o singură zi are ca urmare pierderi serioase. 119:10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale. Nu mă lăsa să mă abat. Chiar dacă trebuie să ne încordăm toate puterile sufletului în lupta împotriva păcatului, totuşi avem nevoie de ajutorul Domnului. Păcatului i se poate rezista, şi el poate fi biruit doar prin mijlocirea puternică a celei de a treia Persoane a Dumnezeirii (vezi DA 668). Suntem atât de înclinaţi spre păcat. Ca şi oile de pe coasta muntelui, cât de des rătăcim drumul (vezi Isaia 53,6)! 119:11 Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! Strâng. Versetul acesta cuprinde taina adevăratei vieţuiri creştine. O simplă cunoaştere a Cuvântului nu ne va feri de păcat, dar când Cuvântul este strâns ca o comoară în inimă, avem armele cu care să înfruntăm şi să biruim pe vrăjmaşul cel viclean (vezi Iov 23,12; Proverbe 2,1.9; Ieremia 31,33). 119:12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orânduirile Tale! Binecuvântat să fii. Vezi la Psalm 63,4 Învaţă-mă. Noi toţi avem nevoie să fim elevi în şcoala lui Dumnezeu. Ce privilegiu este să cerem şi să primim un Învăţător divin (vezi Ioan 14,26; 16,13)! 119:13 Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale. Vestesc. Fiecare ucenic credincios va împărtăşi altora marea sa bucurie din Cuvântul lui Dumnezeu şi-i va invita să participe la această experienţă fericită (vezi Deuteronom 6,7; cf. Matei 12,35). 119:14 Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile. Toate comorile. Credinciosul află în Cuvânt mai multă satisfacţie în comorile acestuia decât omul bogat în comorile pământeşti. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie mult mai dorit ca aurul sau pietrele scumpe. Comorile pământeşti pier, dar comorile cerului dăinuiesc în veşnicie (vezi Matei 6,19-21). 119:15 Mă gândesc adânc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am sub ochi. Mă gândesc adânc. Când sufletul cugetă la adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu, adevărurile acestea devin o parte din viaţă. Citirea în grabă, fără meditaţie profundă, realizează mult prea puţin bine. Meditaţia liniştită îngăduie Duhului Sfânt să facă aplicaţii corespunzătoare ale afirmaţiilor generale de principiu la viaţa personală. "Unul dintre motivele pentru care nu mai e evlavie sinceră şi ardoare religioasă este că mintea este ocupată cu lucruri lipsite de importanţă şi nu se alocă timp meditaţie, pentru cercetarea Scripturilor şi pentru rugăciune" (EW 125). Meditaţia ajută la apărarea împotriva ispitei. Mintea care este îmbibată de preceptele lui Dumnezeu n-are loc pentru gânduri ieftine şi înjositoare. Tânărul care are mintea plină cu astfel de comori va umbla pe o cărare curată. 119:16 Mă desfăt în orânduirile Tale, şi nu uit Cuvântul Tău. Mă desfătez. Desfătarea vine în mod natural în urma unei cugetări adânci, fiind rezultatul sau rodul acesteia. Legea încetează să fie o povară şi devine izvorul celei mai mari bucurii şi desfătări. Aceia care trăiesc în armonie cu cerul simt de plăcere când sunt citite paginile sacre ale Cuvântului lui Dumnezeu. Adevărata religie nu inhibă puterilor omului, ci le pune înainte cea mai nobilă ţintă pe care ar putea să o aibă. 119:17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău! Fă bine. Compară Psalm 13,1. Viaţa şi ascultarea sunt strâns legate una de alta (vezi Luca 10,28). 119:18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! Deschide-mi. Ebr. galah, "a descoperi", "a revela". Psalmistul se roagă ca să fie îndepărtat tot ce i-ar acoperi ochii. Noi nu putem pătrunde lucrurile adânci ale lui Dumnezeu cu puterile noastre fireşti de percepţie. "Omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu" (1 Corinteni 2,14). Avem nevoie să ne rugăm ca Domnul să înlăture întunericul din sufletul nostru şi să ne dea Duhul Sfânt, Singurul care poate să ne descopere lucrurile lui Dumnezeu (1 Corinteni 2,10). 119:19 Sunt un străin pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale! Străin. Ebr. ger, "sălăşluitor", cineva care stă temporar într-un loc fără drepturi civile depline. Rămânerea voastră aici pe pământ este una trecătoare; cerul e căminul nostru (vezi Evrei 11,13.14). Nu-mi ascunde poruncile Tale. Fiind într-o ţară străină are nevoie de un ghid care să-l călăuzească. Acesta se găseşte în poruncile lui Dumnezeu. 119:20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale. Ni se topeşte sufletul. David era copleşit de un dor chinuitor de a înţelege mai bine şi mai clar judecăţilor lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu Îi face o deosebită plăcere să satisfacă asemenea dorinţe fierbinţi (vezi Matei 5,6). 119:21 Tu mustri pe cei îngâmfaţi, pe blestemaţii aceştia, care se rătăcesc de la poruncile Tale. Mustri pe cei îngâmfaţi. Cei îngâmfaţi se bizuiesc pe propriile lor puteri şi refuză să umble pe calea poruncilor lui Dumnezeu. Cei smeriţi ştiu că "soarta [calea, KJV] omului nu este în puterea lui" (Ieremia 10,23). Ei recunosc că au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru a le păzi picioarele de căi greşite. 119:22 Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale. Verset ce nu a fost comentat. 119:23 Să tot stea voievozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adânc la orânduirile Tale. Voievozii. Vezi la v. 161. 119:24 Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. Sfătuitorii. În loc de a urma sfatul "voievozilor" (v. 23), care criticau purtarea lui, psalmistul a ales să-şi călăuzească viaţa în conformitate cu voinţa descoperită a lui Dumnezeu. 119:25 Sufletul meu este lipit de ţărână: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta! Lipit de ţărână. O imagine care arată un necaz mare (vezi Psalm 22,29; 44,25). 119:26 Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orânduirile Tale! Îmi istorisesc căile. Psalmistul dezvăluia înaintea lui Dumnezeu tainele vieţii sale. 119:27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate. Să pricep. David dorea o mai adâncă înţelegere a preceptele lui Dumnezeu. El nu voia să le asculte orbeşte. El dorea o cunoaştere inteligentă a cerinţelor lor mult cuprinzătoare. 119:28 Îmi plânge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvântul Tău! Îmi plânge sufletul. [Mi se topeşte sufletul, KJV]. Ebr. dalaph, un cuvânt care apare numai de trei ori. În Eclesiastul 10,18 este folosit pentru un acoperiş prin care plouă, iar în Iov 16,20 probabil pentru plâns, cum e posibil şi aici. LXX şi Vulgata zic "doarme". E mai bine să te topeşti de întristare decât să te împietreşti de încăpăţânare. Domnului îi face mare plăcere să lege rănile sufletului sfâşiat. Rugăciunea este o minunată binecuvântare în asemenea momente de întristare. 119:29 Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta! Calea necredincioşiei. [Calea minciunii, KJV]. Copilul cu adevărat născut a lui Dumnezeu ocoleşte orice minciună şi vorbeşte "adevărul din inimă" (vezi Psalm 15,2). 119:30 Aleg calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei. Aleg. Psalmistul a ales calea credincioşiei şi adevărului, nu "calea necredincioşiei" (v. 29). Sunt doar două căi - calea vieţii şi calea morţii -şi fiecare om trebuie să facă propria sa alegere. De alegerea aceasta depinde soarta veşnică. 119:31 Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine! Mă ţin. Ebr. dabaq, "a se alipi", "a se agăţa". Alegerea lui David nu a fost o alegere capricioasă; el era foarte hotărât să rămână statornic. 119:32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg. Inima la larg. [Îmi vei mări inima, KJV]. Poate în sensul de a înlătura barierele neliniştilor şi temerilor apăsătoare. Aceia care sunt împovăraţi de nelinişte şi îndoială nu sunt în stare să se bucure de deplinele binecuvântări cereşti. 119:33 Învaţă-mă, Doamne, calea orânduirilor Tale, ca s-o ţin până în sfârşit! Învaţă-mă. Ebr. yarah, "a învăţa", "a îndruma", "a instrui". Substantivul torah (lege) provine din verbul acesta (vezi la v. 1). Nu există un alt învăţător ca Dumnezeu (vezi Iov 36,22). S-o ţin. O juruinţă de statornicie în experienţa religioasă (vezi Matei 24,13; Filipeni 1,6). 119:34 Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea! Dă-mi pricepere. Vezi la Proverbe 1,1.20. Din toată inima mea. Vezi la v. 2. 119:35 Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea. Îmi place. Vezi la Psalm 40,8. 119:36 Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre câştig! Câştig [Lăcomie, KJV]. Ebr. beşa', "profit", "câştig", tradus "câştig" în Proverbe 1.19; Judecători 5,19; Iov 22,3; etc. Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu îl va asigura pe om că nu va cădea pradă a unei dorinţe nemăsurate după câştig (vezi Coloseni 3,5). 119:37 Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta! Vederea lucrurilor deşarte. Dacă ochii nu privesc, inima e mai puţin înclinată să poftească. 119:38 Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine! Împlineşte-ţi făgăduinţa [Statorniceşte cuvântul Tău, KJV]. Adică fă în aşa fel încât Cuvântul Tău să fie sigur pentru mine şi fă-mă pe mine sigur de el. Cu cât studiază mai mult Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât sunt oamenii mai siguri de veridicitatea şi statornicia lui (vezi la Psalm 19,9; Proverbe 1,7). Teamă. Pe măsură ce Cuvântul lui Dumnezeu îşi va găsi loc în inimă, temerea de Dumnezeu se va manifesta în viaţă. Aceia care sunt pătrunşi de teama de Dumnezeu sunt scăpaţi de orice altă teamă. 119:39 Depărtează de la mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sunt pline de bunătate. Ocara. Probabil o referire la batjocura pe care psalmistul simte că ar arăta-o oamenii faţă de el, dacă nu ar reuşi să trăiască potrivit mărturisirea sa, sau o referire la neplăcerea lui Dumnezeu faţă de abaterea lui. Totuşi, teama (de la ebr. yagar) menţionată în versetul acesta e diferită de teama evlavioasă (ebr. yir'ah, "respectul sfânt") la care face referire psalmistul în v. 38. Bunătate [Bune, KJV]. Judecăţile lui Dumnezeu sunt bune şi nu trebuie să fie discreditate printr-o purtare rea din partea acelora care pretind că-şi conduc viaţa după ele. 119:40 Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine! Fă-mă să trăiesc. [Înviorează-mă, KJV]. Psalmistul avea nevoie de o nouă putere pentru a face faţă unor noi împrejurări critice, aşa că a cerut putere înviorătoare (vezi v. 37). Neprihănirea cerută de Tine [Dreptatea Ta, KJV]. Aceia care sunt îmbrăcaţi cu neprihănirea lui Hristos sunt aliaţii Cerului. Ei primesc neîncetat porţii proaspete de puteri fizice şi mentale (DA 827). 119:41 Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduinţa Ta! Îndurarea. Ebr. chesed, "dragoste divină/dumnezeiască" (vezi nota suplimentară la Psalm 36). Dovada supremă a dragostei pe care Dumnezeu a avut-o pentru noi este în dăruirea Fiului Său pentru mântuirea neamului omenesc (1 Ioan 4,9.10). Dacă nu ar fi fost iubirea îndurătoare a lui Dumnezeu, nici un om nu ar fi putut fi mântuit. După făgăduinţa Ta [După cuvântul Tău, KJV]. În Cuvântul lui Dumnezeu calea mântuirii este arătată atât de clară încât nimeni nu are cum să o rateze. "Dumnezeu a vorbit în limbajul cel mai limpede asupra oricărui subiect care e legat de mântuirea sufletului" (E.G.White, RH 5 febr. 1901). Scripturile, de la Geneza la Apocalipsa, sunt un comentariu al dragostei şi îndurării lui Dumnezeu cu privire la felul cum lucrează aceste atribute şi aduc mântuire păcătoşilor. 119:42 Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvântul Tău. Voi putea răspunde [Voi avea cu ce răspunde, KJV]. Compară 1 Petru 3,15. Un creştin biruitor este el însuşi cel mai mare argument în favoarea adevăratei evlavii (vezi GW 122). 119:43 Nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale. Nu lua... cuvântul. Versetul acesta pare să fie în legătură cu v. 42. Dacă e aşa, psalmistul se roagă ca atunci când vorbeşte în favoarea credinţei, să poată vorbi nestânjenit şi într-un fel vrednic de înalta lui mărturisire de credinţă. 119:44 Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie. Verset ce nu a fost comentat. 119:45 Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale. Într-un loc larg. [În libertate, KJV]. Literal "într-un loc larg". Nu există nimic restrâns sau îngust în ce priveşte ascultarea de legea lui Dumnezeu. S-a zis bine că ascultarea de lege înseamnă libertate. Nu există robie în adevărata sfinţenie (vezi la Proverbe 3,1). Dar pentru cel nepocăit prezenţa lui Dumnezeu pare o restricţie continuă, iar caracterul lui Dumnezeu, un "să nu". 119:46 Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul. Înaintea împăraţilor. Omul care trăieşte în tovărăşia Împăratului împăraţilor n-are de ce să se teamă de prezenţa unui conducător pământesc. Compară cu experienţele lui Daniel (Daniel 5,17), Neemia (Neemia 2,1-7) şi Pavel (Fapte 26,27). 119:47 Mă desfăt în poruncile Tale, căci le iubesc. Mă desfătez. Vezi la Psalm 40,8. Oamenii gândesc adesea că regulile sunt făcute în aşa fel încât să dea naştere opusului bucuriei, dar nu aşa stau lucrurile cu poruncile lui Dumnezeu. Acela care ne-a făcut, ştie care este cel mai mare bine al nostru. 119:48 Îmi întind mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, şi vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale. Îmi întind. Posibil o referire la întinderea braţelor în rugăciune (vezi Psalm 28,2). 119:49 Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea! M-ai făcut să-mi pun nădejdea. Cuvintele lui Dumnezeu sunt o temelie solidă pe care oamenii pot să-şi clădească nădejdea (vezi Matei 7,24-27). Domnul nu numai că ne-a dat Cuvântul Lui, dar a şi sădit speranţă în inima noastră prin acel binecuvântat Cuvânt. 119:50 Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăşi viaţă. Că. Cuvântul lui Dumnezeu e totdeauna o mângâiere în orice încercare. Aceia care au nevoie de mângâiere vor găsi un izvor nesfârşit în Cuvântul lui Dumnezeu. Chiar dacă mângâierea divină nu înlătură suferinţa, ea va ridica pe cel lovit de necaz mai presus de suferinţă. 119:51 Nişte îngâmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuşi eu nu mă abat de la Legea Ta. Îngâmfaţi. Ebr. zedim, "insolenţi", "prezumţioşi". Aceste suflete neevlavioase batjocoreau pe psalmist şi luau în râs credinţa lui în Dumnezeu, dar el a refuzat să se abate de la ascultarea de legea lui Dumnezeu. Celor nelegiuiţi le face mare plăcere să-şi bată joc de cei drepţi, dar batjocura, în loc să descurajeze, ar trebui să servească la întărirea hotărârii celor drepţi de a respecta poruncile lui Dumnezeu. 119:52 Mă gândesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mângâi. Odinioară. Ebr. 'olam, expresie care denotă un timp lung, fără vreo referire în mod necesar la durată nelimitată (vezi la Exod 12,14; 21,6). Mă mângâi. Reamintirea relaţiilor Domnului cu sfinţii Săi din trecut e un izvor de mângâiere nesecată şi de îmbărbătare continuă. E bine ca să revedem din timp în timp modul providenţial în care a acţionat Domnul în experienţa noastră anterioară. Aceasta ne va da curaj pentru prezent şi speranţă pentru viitor. 119:53 M-apucă o mânie aprinsă la vederea celor răi, care părăsesc Legea Ta. Mânie aprinsă. Ebr. zal'aphah, "iritare", "indignare". Când psalmistul se gândea la nelegiuiţii care nu ţineau legea lui Dumnezeu, era cuprins de indignare. El era uimit că oamenii puteau fi atât de împietriţi şi de nepăsători. Faptul că îşi băteau joc de el nu părea să-i pricinuiască atâta îngrijorare sau tulburare ca faptul că părăseau Legea. El ştia că odată vor fi nimiciţi din cauza aceasta. 119:54 Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele, în casa pribegiei mele. Pribegiile mele. Cântările de pribeag îmbărbătează pe călătorul singuratic (vezi Ed 167, 168). Psalmistul compusese multe cântări de felul acesta şi se simţea încântat să le cânte. Noi suntem peregrini pe pământul acesta. Adevăratul nostru cămin este cerul şi chiar şi acum putem cânta cântările acelui loc minunat. Subiectul cântărilor noastre ar trebui să fie acela al psalmistului, caracterul minunat a lui Dumnezeu, aşa cum era descoperit în Lege. 119:55 Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta. Noaptea. Orele de insomnie ale nopţii pot fi bine folosite dacă medităm profund la Dumnezeu şi la Legea Lui. Despre importanţa meditaţiei, vezi la v. 15. 119:56 Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale. Aşa mi se cuvine [Aceasta am vrut-o, KJV]. Literal, "aceasta mi-a fost", adică "aceasta mi s-a întâmplat", "aceasta mi-a revenit". Psalmistul avea mângâierea aceasta, curajul acesta, puterea aceasta de a cânta şi nădejdea aceasta, deoarece asculta de învăţăturile lui Dumnezeu. Toate aceste binecuvântări vin pe calea ascultării. 119:57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale. Partea mea. Compară cu Psalm 16,5; 73,26. Cea mai mare avere a creştinismului este Dumnezeul său. 119:58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta! Te rog din toată inima. Compară cu Psalm 45,12. 119:59 Mă gândesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale. Mă gândesc la căile mele. Cercetarea de sine este foarte necesară trebuincioasă pentru dezvoltarea creştină. Formarea unui caracter creştin nobil nu e un lucru uşor. Noi trebuie să ne analizăm îndeaproape pe noi înşine şi să nu lăsăm să treacă necorectată nici o singură trăsătură rea de caracter (vezi COL 331). Motivul pentru care atât de mulţi cad în ispită aşa de repede este că nu iau în serios păcatele pe care le iau şi nu le pare rău de ele. 119:60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale. Mă grăbesc. Având în vedere trecutul său (vezi v. 53), psalmistul a părăsit în grabă propria sa cale rea pornind pe calea dreptăţii. Când convingerea putem stăpânire pe noi, e bine să ascultăm imediat. Amânarea e primejdioasă. Întârzierea e un hoţ care fură nu numai timpul care trece, dar şi veşnicia. 119:61 Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. Înconjoară. Nelegiuiţii se adunaseră şi-l încercuiseră, aşa încât părea să nu existe cale de scăpare. Totuşi ei nu puteau să-l ţină pe el departe de Dumnezeu şi nici pe Dumnezeu departe de el. Garanţia credincioşiei lui faţă de Lege îi dădea curaj în faţa duşmanilor săi. 119:62 Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte. La miezul nopţii. Ceasurile întunecate ale miezului nopţii, în timp ce alţii dormeau şi peste tot era pace şi linişte, erau folosite pentru laudă şi devoţiune (vezi la v. 55). 119:63 Sunt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale. Prieten. Aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu, îşi găsesc prietenii cei mai preţioşi în mijlocul poporului lui Dumnezeu. Cei ce se aseamănă se adună, iar omul se cunoaşte după prietenii pe care şi-i alege. 119:64 Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orânduirile Tale! Plin de bunătatea Ta. Nu există un loc pe pământ unde bunătatea lui Dumnezeu să nu se găsească. Putem fi alungaţi din căminul nostru, dar nici o putere nu ne poate lipsi de dragostea grijulie a lui Dumnezeu. 119:65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta. Faci bine. Când psalmistul îşi trece în revistă viaţa, îşi dă seama că Dumnezeu a fost bun cu el. Cu toate că uneori el trecuse prin experienţe grele şi rele, Domnul fusese totdeauna alături de el. 119:66 Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale. Înţelegere [Judecată bună, KJV]. David dorea să aibă un discernământ moral şi bun simţ ascuţit în toate aspectele vieţii. Însuşirile acestea sunt daruri ale spiritului, acordate acelora care încearcă să-şi aducă viaţa în armonie deplină cu voia descoperită a lui Dumnezeu. 119:67 Până ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvântul Tău. Smerit. Multe dintre cele mai mari învăţături spirituale ale noastre şi cele mai preţioase experienţe ale noastre se găsesc în valea durerii. "Vânjoase rădăcini doar cele Ce-au dat piept cu vremuri grele." Rătăceam. Suferinţa prin care trecuse psalmistul îl adusese înapoi, pe calea cea bună (vezi la Psalm 38,3). 119:68 Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orânduirile tale! Bun. Chiar şi în suferinţă oamenii pot descoperi bunătatea lui Dumnezeu. Nemulţumirile sunt şi păcătoase şi iraţionale (vezi 5T 313, 314). 119:69 Nişte îngâmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale. Urzesc. Literal, "pătează", "murdăresc". 119:70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfăt în Legea Ta. Nesimţitoare ca grăsimea. Indicând probabil că inima acestor oameni nelegiuiţi nu este percepe lucrurile mai fine ale vieţii spirituale. În timp ce alţii se dedau plăcerilor lumeşti, psalmistul îşi găsea plăcerea meditând la legea lui Dumnezeu. 119:71 Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăţ orânduirile Tale. Spre binele meu. Cu toate că suferinţa vine adesea de la oameni răi, ea este condusă de Dumnezeu spre bine (vezi la Psalm 38,3). Cu toate că întristarea şi suferinţa par greu de îndurat, învăţăturile căpătate din asemenea experienţe sunt de nepreţuit în dezvoltarea caracterului creştin. 119:72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur şi de argint. De aur şi de argint. Valoarea banilor nu trebuie comparată cu valoarea adevărului. Averile lumeşti dispar adesea, dar nimeni nu ne poate lua binecuvântările care vin ca urmare a ascultării de legea lui Dumnezeu. 119:73 Mâinile Tale m-au făcut, şi m-au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale! Întocmit. Sau "stabilit" (vezi Deuteronom 32,6). Întrucât Dumnezeu i-a modelat corpul, David Îl roagă să-i desăvârşească înţelegerea spirituală. 119:74 Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale. Se bucură. Drepţii se bucură când văd minunata transformare pe care Dumnezeu a lucrat-o în psalmist. Aceia care împrăştie nădejde sunt un izvor de bucurie pentru alţii. 119:75 Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sunt drepte: din credincioşie m-ai smerit. Drepte. Toate legile lui Dumnezeu sunt în conformitate cu standardul dreptăţii. Credincioşie. Dumnezeu este credincios. El foloseşte suferinţa pentru a aduce binecuvântare (vezi Plângeri 3,33). El nu ne cere niciodată să suferim mai mult decât putem răbda (vezi 1 Corinteni 10,13). 119:76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâierea, cum ai făgăduit robului Tău! Mângâierea. Vezi la v. 50. 119:77 Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea. Să trăiesc. Vezi Fapte 17,28. 119:78 Să fie înfruntaţi îngâmfaţii care mă asupresc fără temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale. Îngâmfaţi. Ebr. zedim (vezi la v. 51). 119:79 Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale! Verset ce nu a fost comentat. 119:80 Inima să-mi fie neîmpărţită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine! Neîmpărţită. Ebr. tamim, "întreagă", "fără pată" (vezi la v. 1). O inimă fără pată este mai importantă decât preţuirea prietenilor. "Întregirea" experienţei vine printr-o unire cu Hristos, care pune la îndemână puteri contribuie la ascultare (Romani 8,1-4). Numai aceia a căror inimă este curăţită de orice necurăţie vor fi în stare să facă faţă încercărilor zilelor din urmă (vezi GC 620). Mărturisirea formală nu va fi de nici un folos fără stăpânirea lăuntrică a Duhului lui Hristos. 119:81 Îmi tânjeşte sufletul după mântuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta. Tânjeşte. Ebr. kalah, literal, "a ajunge la capăt". Când este folosit în legătură cu "sufletul", expresia înseamnă "a fi mistuit de dor". 119:82 Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: Când mă vei mângâia? Se topesc. Ebr. kalah (vezi la v. 81). Şi ochii se topesc de dor atunci pe măsură ce nădejdea aşteptată întârzie. 119:83 Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuşi nu uit orânduirile Tale. Burduf. Pe vremuri unele vase pentru păstrarea apei erau făcute din piele. David se aseamănă cu un burduf uscat sau zbârcit de fum. 119:84 Care este numărul zilelor robului Tău? Când vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc? Care este numărul? Compară cu Psalm 90,10.12. 119:85 Nişte îngâmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta. Gropi. Ilustraţia este împrumutată de la gropile folosite de vânători pentru prinderea prăzii. Vrăjmaşul caută prin orice mijloc să prindă în cursă pe David (vezi Ieremia 18,20.22). După Legea Ta. Adică potrivit cu Legea Ta. 119:86 Toate poruncile tale nu sunt decât credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă! Credincioşie [Credincioase, KJV]. Poruncile lui Dumnezeu, ca şi caracterul Lui, sunt credincioase (vezi la v. 75). 119:87 Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale. Gata, gata să mă doboare [Aproape nimicit, KJV]. Psalmistul se hotărâse ca nimic din câte i-ar fi putut face oamenii să nu-l abată de la ţinta lui de a asculta de sfintele precepte a lui Dumnezeu. Dumnezeu îl cinsteşte pe omul care e gata mai degrabă să moară decât să se abată de calea cea bună. 119:88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale! Înviorează-mă. Sau "reînvie-mă". 119:89 Cuvântul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri. Dăinuieşte [Stabilit, KJV]. Cuvântul lui Dumnezeu este întemeiat pentru totdeauna şi e neschimbător. El este mai presus de întâmplare şi rămâne în picioare atât în cer, cât şi pe pământ. Învăţăturile oamenilor privitoare la Cuvânt pot să se schimbe, dar Cuvântul rămâne neclintit. 119:90 Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pământul, şi el rămâne tare. Rămâne tare. Statornicia naturii poate fi socotită ca o asigurare a credincioşiei lui Dumnezeu în purtarea Lui cu fiii oamenilor. Dumnezeu e credincios făgăduinţelor Sale în toate timpurile, în toate împrejurările şi în toate locurile. 119:91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sunt supuse. Legile [Rânduielile,KJV]. Ebr. mishpaţim, "decizii" sau "judecăţi" (vezi la v.7). Cerul şi pământul ascultă de porunca Celui care le-a făcut. De la făpturile cele mai mari până la insecta cea mai măruntă, de la cel mai mare sor până la cel mai mic atom, toate ascultă de atotputernicul Dumnezeu (vezi 8T 259, 260). 119:92 Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea. Aş fi pierit. În descoperirea de Sine pe care Dumnezeu i-a dat-o, David a primit o nădejde nouă şi un curaj proaspăt care i-a înviorat duhul abătut. Acelaşi Cuvânt care păstrează cerurile şi pământul, va păstra şi va susţine pe poporul lui Dumnezeu în timpul celor mai mari încercări şi necazuri. 119:93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi. Niciodată nu voi uita. După ce am simţit o dată puterea înviorătoare a Cuvântului lui Dumnezeu, nu ar trebui să ne întoarcem în experienţa noastră. Uitarea conducerii lui Dumnezeu aduce neplăcere lui Dumnezeu şi nouă ne aduce descurajare. "Nu avem de ce să ne temem pentru viitor decât dacă vom uita calea pe care ne-a condus Domnul" (TM 31). 119:94 Al Tău sunt: mântuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale. Al tău sunt. Compară 1 Ioan 3,1. 119:95 Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale. Iau aminte. Puterea din Cuvânt l-a făcut în stare pe Psalmist să învingă toate uneltirilor vrăjmaşilor săi. Dacă vrăjmaşul sufletelor noastre nu poate să ne distragă mintea, împiedicându-ne sî ne gândim şi să medităm la Cuvânt sfânt, el va nu avea succes în lupta împotriva noastră. 119:96 Văd că tot ce este desăvârşit are margini: poruncile Tale însă sunt fără margini. Desăvârşit. Ebr. tiklah, un cuvânt care apare numai aici şi deci are un sens nesigur. Tiklah vine de la rădăcina kalah, care înseamnă "a sfârşi", "a completa", "a termina" şi prin urmare ar putea să însemne "un hotar", "o limită". LXX foloseşte peras, care înseamnă exact lucrul acesta. Poate că psalmistul a văzut o limită a tot ceea ce este omenesc, iar prin contrast, revelaţia lui Dumnezeu apărea de necuprins. Fără margini. Comorile contemplării marilor adevăruri cuprinse în Legea lui Dumnezeu nu au sfârşit. Nu vom putea niciodată să epuizăm temele ei. Ea este asemenea unui izvor care nu seacă niciodată. Este o expunere desăvârşită a sfinţeniei divine, iar noi suntem îndemnaţi să recunoaştem cât de păcătoşi suntem, când ne judecăm viaţa în lumina standardelor ei înalte. 119:97 Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. Cât de mult iubesc. Se poate să citim, să auzim, să vorbim şi să predicăm despre Legea lui Dumnezeu, dar dacă nu iubim preceptele ei, nu avem nici un beneficiu. Iubirea şi legea sunt strâns legate. "Iubirea este împlinirea Legii" (Romani 13,10). Legea lui Dumnezeu poate fi cu adevărat venerată şi ascultată numai într-o inimă în care locuieşte iubirea. 119:98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. Mai înţelept. Acela care-şi călăuzeşte viaţa în conformitate cu preceptele lui Dumnezeu e cu adevărat înţelept. Cel care e învăţat de Dumnezeu are o înţelepciune practică, care nu poate fi întrecută de nici duşman (vezi Ed 124; CW 175). 119:99 Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă gândesc la învăţăturile Tale. Verset ce nu a fost comentat. 119:100 Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale. Bătrânii. Aceia care se consacră sârguincios studierii Cuvântului lui Dumnezeu au mai multe cunoştinţe veritabile decât bătrânul filosof care nu s-a aplecat să bea din izvorul înţelepciunii adevărate şi complete (vezi la v. 98). 119:101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvântul Tău. Îmi ţin. David se străduia să evite tot ceea ce ar fi împiedicat progresul său spiritual. Cărările lăturalnice ale păcatului s-ar putea să fie netede şi pline de flori, dar aceia care sunt amăgiţi de ele părăsesc Cuvântul lui Dumnezeu. 119:102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. Verset ce nu a fost comentat. 119:103 Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea! Dulci. Psalmistul nu numai a ascultat cuvintele lui Dumnezeu, ci s-a şi hrănit cu ele. Ele au fost pentru el mai dulci ca mierea. 119:104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii. Priceput. Omul cu adevărat priceput urăşte păcatul şi minciuna şi iubeşte dreptatea şi adevărul. 119:105 Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea. Candelă. Cuvântul lui Dumnezeu luminează calea, astfel încât oamenii să poată umbla în siguranţă prin întunericul moral al acestei lumi. Acela care se călăuzeşte după lumina aceasta n-are de ce să se poticnească, chiar dacă drumul lui e presărată cu nenorociri (vezi 2 Petru 1,19). 119:106 Jur, şi mă voi ţine de jurământ, că voi păzi legile Tale cele drepte. Mă voi ţinea [Voi împlini, KJV]. Psalmistul jurase să asculte de Lege şi dovedise multă grijă în împlinirea juruinţei sale. Tot astfel noi ar trebui să depunem toate eforturile pentru a conlucra cu Dumnezeu şi pentru a respecta orice hotărâre bună a inimii. 119:107 Sunt foarte amărât: înviorează-mă, Doamne, după Cuvântul Tău! Amărât. Slujirea lui Dumnezeu nu garantează lipsa greutăţilor şi a suferinţelor (Filipeni 1,29). Încercările formează caractere nobile. 119:108 Primeşte, Doamne, simţămintele pe care le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale! Gura mea. Evident, jertfe de mulţumiri şi rugăciune. Scriitorul îl imploră pe Domnul să le primească, întrucât el le oferă de bunăvoie. Domnului îi fac mare plăcere jertfele aduse de bunăvoie. 119:109 Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuşi nu uit Legea Ta. În primejdie [În mâna mea, KJV]. O figură de stil care indică primejdia (vezi 1 Samuel 19,5). Psalmistul îşi exprimă hotărârea să nu se îndepărteze căutând să-şi găsească siguranţa în păcat şi astfel să uite Legea; dacă va fi nevoie, el îşi va risca viaţa pentru Lege. 119:110 Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc de la poruncile Tale. Verset ce nu a fost comentat. 119:111 Învăţăturile Tale sunt moştenirea mea de veci, căci ele sunt bucuria inimii mele. Verset ce nu a fost comentat. 119:112 Îmi plec inima să împlinesc orânduirile Tale, totdeauna şi până la sfârşit. Îmi plec inima. Vezi la Psalm 66,18. 119:113 Urăsc pe oamenii nehotărâţi, dar iubesc Legea Ta. Verset ce nu a fost comentat. 119:114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta. Adăpostul. Când suntem asaltaţi de ispită, ne putem găsi adăpost la Dumnezeu. Când săgeţile vrăjmaşului sunt aruncate asupra noastră, le putem îndepărta folosind "scutul credinţei" (Efeseni 6,16). Când suntem loviţi de amărăciune şi descurajare, putem găsi mereu îmbărbătare în Cuvântul lui Dumnezeu. 119:115 Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu! Depărtaţi-vă de mine. Vezi 1 Corinteni 5,9; 2 Tesaloniceni 3,14. David nu doreşte să fie în compania nelegiuiţilor, deoarece aceştia îi împiedică dezvoltarea spirituală. E bine să căutăm şi să cultivăm prietenia acelora a căror influenţă ne înalţă din punct de vedere spiritual. 119:116 Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea! Ca să trăiesc. Psalmistul îşi dă seama că este atât de dependent de puterea de susţinere a lui Dumnezeu, încât nu poate trăi fără ea. Nu mă lăsa de ruşine. N-avem de ce să ne ruşinăm vreodată de nădejdea noastră, deoarece ea este aşezată pe temelia sigură a Cuvântului lui Dumnezeu (vezi Romani 5,5; Filipeni 1,20; 1 Ioan 2,28). 119:117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă înveselesc neîncetat de orânduirile Tale! Neîncetat. Capacitatea de a stărui până la sfârşit vine prin puterea lui Dumnezeu (vezi Iuda 24). 119:118 Tu dispreţuieşti pe toţi cei ce se depărtează de orânduirile Tale, căci înşelătoria lor este zadarnică. Dispreţuieşti. Sau "lepezi", "arunci la o parte". Prin propria lor alergare, cei nelegiuiţi se autodistrug (vezi 5T 120; cf. Osea 13,9). Ei nu doresc deloc să umble cu Dumnezeu, iar Dumnezeu n-are altă alternativă decât să-i nimicească. 119:119 Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pământ: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale. Ca spuma [Ca zgura, KJV]. Zgura şi materialul preţios sunt împreună acum, dar în curând va veni o zi a separării, când Curăţitorul Îşi va face lucrarea de purificare (Maleahi 3,3; cf. Matei 13,30). 119:120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale. Mă tem. Vezi la Psalm 19,6; .1,7. 119:121 Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei! Legea şi dreptatea. [Judecata şi dreptatea, KJV]. David avea cunoştinţa curată în ceea ce priveşte lucrul de care era învinuit. El se străduise să fie drept în relaţiile sale cu semenii săi. Făcuse tot ce putuse mai bine şi aştepta încrezător ca Domnul să răspundă la rugăciunea sa. El făcea apel la marele Judecător pentru a fi izbăvit de nedreptatea asupritorilor săi. 119:122 Ia sub ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngâmfaţi! Ia sub ocrotirea Ta [Fii garanţie, KJV]. Compară cu Genesa 43,9. 119:123 Mi se topesc ochii după mântuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă. După făgăduinţa Ta cea dreaptă. [Cuvântul dreptăţii Tale, KJV]. Psalmistul dorea cu ardoare să audă judecata dreaptă a lui Dumnezeu privitoare la el. Vrăjmaşii săi îi ponegriseră caracterul şi căutaseră să-l discrediteze, dar el ştia că Dumnezeu urma să vorbească drept despre el. 119:124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orânduirile Tale! Verset ce nu a fost comentat. 119:125 Eu sunt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale. Robul Tău. Psalmistului îi făcea mare plăcere să se numească "robul" lui Dumnezeu (vezi Psalm 19,11.13; 27,9; 69,17; etc.). 119:126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta. Să lucreze. Nelegiuiţii merseseră atât de departe cu neascultare, încât David simţea că Domnul avea să intervină şi să aducă o grabnică judecată asupra lor. Totuşi, Dumnezeu este îndelung răbdător şi nu Se grăbeşte să nimicească pe om. El doreşte ca toţi să se pocăiască şi să se întoarcă de la calea lor cea rea (vezi Ezechiel 33,11; 2 Petru 3,9). 119:127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult decât aurul, da, mai mult decât aurul curat: Mai mult decât aurul curat. Cele mai bune averi pământeşti nu se pot compara cu comorile Cuvântului lui Dumnezeu. 119:128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii. Orice cale a minciunii. Iubirea de adevăr e însoţită de ura faţă de minciună. Adevărul şi minciuna se exclud reciproc. Însuşi faptul că iubim adevărul ne face să urâm rătăcirea. "Când suntem îmbrăcaţi cu dreptatea lui Hristos nu vom avea plăcere de păcat" (E. G. White, RH 18 martie 1890). 119:129 Învăţăturile Tale sunt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu. Minunate. Ebr. pela'oth, un termen folosit adesea cu privire la descoperirea puterii lui Dumnezeu în fapte minunate (vezi Exod 15,11; Psalm 77,11.14). Cuvintele şi lucrările lui Dumnezeu sunt strâns legate între ele. 119:130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. Celor fără răutate [Celor simpli, KJV]. Vezi la Psalm 19,7. Cei care au nevoie de învăţătură, care îşi cunosc lipsa, primesc pricepere prin studierea Cuvântului (vezi la Proverbe 1,4). 119:131 Deschid gura şi oftez, căci sunt lacom după poruncile Tale. Verset ce nu a fost comentat. 119:132 Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de cei ce iubesc Numele Tău! După obiceiul Tău. Literal, "după judecată", poate în sensul de "potrivit cu dreptul". Cei care iubesc Numele lui Dumnezeu au dreptul de a face apel la El. Dumnezeu Se bucură când Îi înfăţişăm cererile noastre şi solicităm împlinirea făgăduinţelor Sale. 119:133 Întăreşte-mi paşii în Cuvântul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpânească peste mine! Verset ce nu a fost comentat. 119:134 Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale! Asuprirea. David ştia din experienţă ce era asuprirea. În prima parte a vieţii sale el trecuse prin multe încercări şi greutăţi. El se ruga să fie izbăvit de tot ce l-ar fi putut împiedica să respecte poruncile lui Dumnezeu. 119:135 Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orânduirile Tale! Să strălucească faţa Ta. Vezi la Numeri 6,25. Omul care e atât de binecuvântat încât să prindă o licărire a strălucirii Feţei lui Dumnezeu va fi înălţat deasupra întunericului şi tristeţii pământului (vezi 2 Corinteni 3,18). 119:136 Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentru că Legea Ta nu este păzită. Şiroaie de apă. O hiperbolă orientală pentru un potop de lacrimi. Indignarea lui David (v.118, 119) din cauza păcatelor celor răi a făcut loc milei şi compasiunii pentru ei, pentru orbirea lor. 119:137 Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sunt fără prihană. Verset ce nu a fost comentat. 119:138 Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie. Tu Îţi întemeiezi. O autoritate divină a emis învăţăturile şi ele poartă amprenta Făcătorului lor. Nu e cazul ca omul să pună în discuţie aceste porunci împărăteşti. Ele sunt drepte şi drepte, ca şi Domnul care le-a proclamat. 119:139 Râvna mea mă mănâncă, pentru că potrivnicii mei uită cuvintele Tale. Râvna mea mă consumă. Vezi la Psalm 69,9. 119:140 Cuvântul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte. Cu totul încercat [Foarte curat, KJV]. Literal "excesiv de curăţit". În Cuvântul lui Dumnezeu nu există amestec de greşeli. 119:141 Sunt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale. Mic şi dispreţuit. David era dispus să se subevalueze. Oamenii cu adevărat mari nu se consideră niciodată mari. 119:142 Dreptatea Ta este o dreptate veşnică, şi Legea Ta este adevărul. Adevărul. Legea lui Dumnezeu este nu numai adevărată, ci adevărul însuşi; ea nu numai că înglobează adevăr, ci este chiar adevărul. Aceia care ascultă de legea aceasta, umblă în adevăr, dar cei care nu ascultă, trăiesc în abatere şi minciună. 119:143 Necazul şi strâmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sunt desfătarea mea. Desfătarea mea. Bucuria psalmistului nu depinde de împrejurările exterioare, ci pornea dintr o pace lăuntrică, o pace izvorâtă din studiere Cuvântului lui Dumnezeu. 119:144 Învăţăturile Tale sunt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc! Pe vecie. Oamenii îşi schimbă legile ca să se conformeze unor standarde schimbătoare, dar legea lui Dumnezeu e neschimbătoare. Dă-mi pricepere. Omul poate pricepe cu adevărat rostul existenţei sale numai când trăieşte în armonie cu Legea lui Dumnezeu (vezi Ioan 7,17). 119:145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orânduirile Tale. Din toată inima. Rugăciunea sinceră a lui David pornea dintr-un dor care îi mistuia întreaga fiinţă (vezi 4T 534). Rugăciunile din inimă ajung până la cer, în timp ce slujirea cu buzele buze nu aduce nici un folos. 119:146 Te chem: mântuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale! Verset ce nu a fost comentat. 119:147 O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale. O iau înaintea zorilor. Înainte de revărsatul zorilor, psalmistul îşi îndrepta cererile de ajutor către Dumnezeu. 119:148 O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gândesc adânc la Cuvântul Tău. O iau înaintea. Vezi la v. 147. De obicei noaptea era împărţită în trei străji (Plângeri 2,19; vezi la Judecători 7,19; 1 Samuel 11,11). Psalmistul se aseamănă pe sine cu cineva care urmează să facă de serviciu într-una din străjile de noapte. Înaintea timpului rânduit lui el se trezeşte şi meditează la Cuvântul lui Dumnezeu. 119:149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta! După. Noi trebuie să-L rugăm pe Dumnezeu să ne răspundă la rugăciuni nu după dorinţele noastre, ci în lumina providenţei Sale atotînţelepte. 119:150 Se apropie cei ce urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta. Verset ce nu a fost comentat. 119:151 Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul. Aproape. O antiteză: cei nelegiuiţi se apropie cu ispitele lor (v. 150), şi Dumnezeu e aproape, dar ca să ajute. 119:152 De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna. Verset ce nu a fost comentat. 119:153 Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta. Vezi-mi ticăloşia. David trecea printr-o grea încercare şi îşi prezenta cazul înaintea lui Dumnezeu pentru a primi ajutor. Nici un copil a lui Dumnezeu în suferinţă nu strigă la Domnul în zadar. S-ar putea ca Dumnezeu să nu dea izbăvirea eliberarea dorită, dar va da curaj şi credinţă ca cel în cauză să rabde încercarea (vezi 2 Corinteni 12,7-9). 119:154 Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta. Apără-mi pricina. Psalmistul şi vrăjmaşii săi sunt reprezentaţi ca fiind la judecată. David Îl roagă pe Dumnezeu să fie avocatul său şi să-i ia apărarea la judecată. 119:155 Mântuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orânduirile Tale. Departe de cei răi. Fiecare pas pe care păcătosul îl face pe calea cea rea îl îndepărtează tot mai mult de harul mântuitor a lui Dumnezeu. Dacă nu-şi schimbă drumul, ajunge în locul unde harul nu mai poposeşte (vezi 5T 119, 120). 119:156 Mari sunt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale! Îndurările. Sau "compătimirile". 119:157 Mulţi sunt prigonitorii şi potrivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale. Verset ce nu a fost comentat. 119:158 Văd cu scârbă pe cei necredincioşi Ţie, care nu păzesc Cuvântul Tău. Văd cu scârbă. Ebr. quţ, "a simţi scârbă". Când psalmistul a urmărit purtarea celor răi a fost dezgustat de umblarea lor. 119:159 Vezi cât de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta! Verset ce nu a fost comentat. 119:160 Temelia Cuvântului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sunt veşnice. Temelia [De la început, KJV]. Ebr. ro'sh, literal, "cap", aici probabil în sensul de "număr total", aşa cum e tradus ro'sh în Psalm 139,17. 119:161 Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale. Voievozi. Vezi v. 23. Persoanele care ar fi trebuit să simtă împreună cu David se găseau printre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui. Aceşti prinţi erau puşi să îi apere pe cei oprimaţi şi să îi ocrotească pe cei fără ajutor. În loc să-şi facă datoria ei îşi petreceau timpul persecutându-i pe cei drepţi. 119:162 Mă bucur de Cuvântul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă. Mare pradă. Compară cu Isaia 9,3. 119:163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta. Verset ce nu a fost comentat. 119:164 De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte. De şapte ori. Numărul şapte înseamnă plenitudine. Lauda adusă de psalmist lui Dumnezeu nu depindea de simţămintele sale sau de împrejurări. În încercare, în întristare sau în bucurie glasul lui înălţa imnuri de recunoştinţă sau de laudă. 119:165 Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta, şi nu li se întâmplă nici o nenorocire. Multă pace. Deşi în exterior sunt tulburare şi ceartă, în inima aceluia care iubeşte Legea lui Dumnezeu e pace. Nu li se întâmplă nici o nenorocire. Literal, "pentru ei nimic nu e o piatră de poticnire". Aceia care iubesc Legea n-au prilej de poticnire. Ei merg cu pas sigur şi neobosit pe calea cea dreaptă a Legii lui Dumnezeu şi nu se abat pe căile lăturalnice ale păcatului. 119:166 Eu nădăjduiesc în mântuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale. Eu nădăjduiesc. David îşi pusese nădejdea în Dumnezeu. El căuta mântuirea numai la Domnul şi se depunea eforturi serioase ca să asculte de porunci. 119:167 Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot! Verset ce nu a fost comentat. 119:168 Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sunt înaintea Ta. Înaintea Ta. Nu e nimic ascuns de privirea lui Dumnezeu (Evrei 4,13). Cât de mângâietor e gândul că atunci când suntem greşit înţeleşi de oameni, căile noastre sunt cunoscute de Dumnezeu! 119:169 Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta. Verset ce nu a fost comentat. 119:170 Să ajungă cererea mea până la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta! Cererea mea. Ebr. techinnah, "implorare bunăvoinţei". 119:171 Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orânduirile Tale! Să vestească. Ebr. naba', "să clocotească" sau "să reverse". Psalmistul doreşte ca din viaţa şi de pe buzele sale să se reverse necontenit cântări de laudă pline de recunoştinţă. 119:172 Să cânte limba mea Cuvântul Tău, căci toate poruncile Tale sunt drepte! Drepte [Dreptate, KJV]. Nu numai că poruncile sunt drepte în ele însele, ele sunt chiar chintesenţa dreptăţii. "Legea, negreşit, este sfântă şi porunca este sfântă, dreaptă şi bună" (Romani 7,12). Legea aceasta este o transcriere a caracterului sfânt şi drept al lui Dumnezeu. Noi ar trebui să ne modelăm viaţa după învăţăturile ei. 119:173 Mâna Ta să-mi fie într-ajutor, căci am ales poruncile Tale. Am ales. Omului i-a fost dată puterea alegerii (vezi Deuteronom 30,19). Fericiţi sunt aceia care, asemenea lui David, aleg preceptele lui Dumnezeu drept călăuză a lor. 119:174 Suspin după mântuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea. Verset ce nu a fost comentat. 119:175 Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească! Să Te laude. David Îl roagă pe Dumnezeu să-i lungească viaţa nu pentru a-şi satisface vreo dorinţă egoistă, ci pentru a-şi folosi zilele în aducerea de mărturii în favoarea iubirii lui Dumnezeu. 119:176 Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale. Ca o oaie pierdută. Compară cu Isaia 53,6. Când o oaie se rătăceşte de staul, rareori îşi găseşte drumul înapoi fără să fie ajutată. Ca şi noi toţi, psalmistul se rătăcise urmând pe căi interzise, dar Domnul l-a căutat şi l-a adus din nou acasă. Caută pe robul tău. Păstorul cel bun nu se întoarce cu mâinile goale din căutările lui. Drumul s-ar putea să fie lung şi greu, cărarea aspră şi spinoasă, dar păstorul perseverează şi nu se lasă până nu găseşte oaia pierdută (Matei 18,12-14; Luca 15,4-7). COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1� AH 311 1.2� MH 463 1-3� DA 89 1-6� TM 120; 8T 323 9� CG 466; CT 54; DA 89; FE 102; MH 463; ML 85; MM 143; MYP 446; PP 460; 2T 409; 8T 323 11� CT 121; DA 89, 123; Ed 190; GC 600; GW 250; MH 181, 463; ML 85; PP 460; Te 107; 4T 616; 8T 323 14-16� DA 89; ML 160 18� AH 401; CSW 39; CT 31, 172, 430; FE 183, 185, 238, 386; GC 600; MH 463; ML 291; MYP 260; RC 62; 4T 633; 5T 388; 8T 323 20� 4T 534 24� Ed 291; MH 463; 2T 295; 5T 264, 507, 547; 8T 323 27� FE 133, 134 30� MH 463; 8T 323 30.31� ML 73 32� 3T 436, 476 35.36� ML 79 40� GW 257; 4T 534 45� Ed 291; GC 466; MH 463; 8T 323 46� GC 207 48� Ed 252 54� MH 463; 8T 324 63� ML 216 64� MH 418 72� Ed 137; MH 463; 8T 323 89� GC 434; MB 81; PP 342, 365 89-91� MH 416 96� FE 238 97� GC 468; MH 463; SC 69; 4T 526 97-104� 8T 324 98� 6T 416 98-100� MH 464 99� GC 602 99,100� DA 398 104� GC 602; MH 464; PP 596 104-112� Ed 48 105� COL 406; CS 18; CSW 112; CT 422, 461; FE 103, 131, 307; GC 267; GW 250; ML 27; MYP 446; Te 193; 2T 396; 4T 27, 616; 5T 329, 507, 539 111� MH 464; 8T 324 121� AH 311 126� ChS 155; Ev 236; TM 373; 5T 136, 452; 9T 92 126-128� TM 21 127� 5T 136 129� MH 463 129.130� 8T 324 130� AA 284; CT 37, 425, 442; DA 163; Ev 464; FE 84, 129, 131, 133, 377, 390, 405, 459; GC 94, 195, 320; GW 78; ML 27; MH 458, 464; MM 124; MYP 65, 257; TM 94, 159, 257, 345; 4T 553; 5T 329, 686; 6T 433; 8T 324 140� MH 463; 8T 324 142� GC 467, 469 148� 4T 526 152� MB 81 160� MH 464; 4T 336; 8T 324 165� DA 305; MH 464; ML 51, 150; MYP 98; TM 247 165-167� 8T 324 166.167� MH 464 172� GC 467; MB 34; PP 596 174� GW 257; 4T 534 174.175� 8T 324 175� MH 464 176� COL 186 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: