102:12 Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.
Dar Tu. Brusc, psalmistul găseşte mângâiere în contemplarea eternei suveranităţi a lui Dumnezeu şi se ridică mai presus de plângerea sale. Datorită faptului că Dumnezeu nu Se schimbă, făgăduinţele Lui sunt sigure, în ciuda aparentei Lui detaşări de suferinţa prezentă a psalmistului.
Împărăţeşti. Vezi Psalm 9,7; Plângeri 5,19.
Pomenirea. Vezi Exod 3,15; Psalm 135,13.