6:2 dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
Dacă eşti legat. [Eşti prins în laţ, KJV]. Cineva care se pune chezaş pentru un prieten poate fi prins în capcană (1) dacă făgăduieşte să fie răspunzător pentru plătirea unei sume mai mari decât poate strânge, cel puţin fără un efort prea mare, şi (2) dacă îşi pune prea mult încrederea în onestitatea, abilităţile şi succesul prietenului său. Cu toate că avertizează împotriva punerii ca chezaş (vezi cap. 11,15; 17,18), Solomon insistă la fel de mult asupra ideii că un om trebuie să-şi ajute prietenul şi vecinul la nevoie (cap. 14,21; 17,17; 18,24; 27,10). O combinare a acestor idei sugerează următorul sfat: Nu garanta pentru un prieten în nevoie mai mult decât îţi poţi permite la data aceea şi pune banii deoparte pe perioada cât garantezi pentru el, aşa ca să nu fii pus într-o situaţie neaşteptată de a da sumă care depăşeşte posibilităţile tale de plată. Adesea prietenii nu-şi onorează datoriile din cauza nepăsării, deoarece ştiu că povara va cădea asupra altuia, uneori din cauza bolii sau a unei abilităţi slabe de administrare a banilor. Nereuşita lor se abate asupra chezaşului nenorocit cu toată rigorile aspre ale legii. Casa şi pământul lui, mobila şi hainele lui, afacerile şi tot ce-i aparţine s-ar putea să fie puse la dispoziţia creditorului. Pe vremea lui Solomon, nici persoana garantului nu era cruţată. El, soţia lui şi copiii lui puteau fi vânduţi ca sclavi.