3:27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci.
Nu opri o binefacere. Înţeleptul se întoarce brusc la lucruri practice şi începe fiecare din cele cinci versete următoare cu un "nu". Există o oportunitate a binefacerilor care le sporeşte valoarea. A opri o binefacere care stă în putinţă cuiva să o facă înseamnă a jefui şi pe Dumnezeu şi pe om. Fiul omului de pe tronul judecăţii îi socoteşte pe aceia care trec cu vederea chiar pe cel mai mic din fraţii Săi ca trecând cu vederea pe Domnul Isus (Matei 25,45).
Dacă amânăm plătirea unei datorii legale, când suntem prea bine în stare să încheiem socotelile, îl lipsim pe creditorul nostru de folosirea propriilor săi bani şi s-ar putea să-l punem în încurcături serioase. Tot astfel, dacă nu ajutăm pe cineva care e strâmtorat putem să îi agravăm în mod inutil necazul. S-ar putea să descoperim, când în cele din urmă ne hotărâm să oferim ajutorul cel atât de necesar, că e prea târziu. S-ar putea ca răul să-l fi şi doborât pe nenorocit sau ca un binefăcător mai puţin întârzietor să fi câştigat binecuvântarea pe care noi am fost prea înceţi ca să ne-o putem asigura.