14:31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său.
Milă de cel lipsit. Neglijarea şi dispreţuirea celui sărac a o fost atitudine obişnuită oriunde şi oricând a lipsit relevaţia lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi. Atitudinea aceasta este în contrast flagrant cu sublinierea făcută de Biblie că săracii sunt un dar încredinţat de Dumnezeu poporului Său mai favorizat (vezi Ioan 12,8). Israel a avut un sistem de proprietate asupra pământului menit să păstreze pentru fiecare familie bucata ei de pământ şi multe reglementări pentru a uşura de greutăţi soarta celor nenorociţi (vezi Levitic 25,10.23-28; Deuteronom 15,7-11; MH 184, 185).
Deoarece Dumnezeu a îngăduit să existe sărăcia, pe de o parte ca demonstrare a rezultatelor păcatului şi a leneviei şi pe de altă parte ca testare a generozităţii poporului Său, aceia care nu îi ajută pe săraci Îl dezonorează pe Dumnezeu şi sunt neascultători de El, Tatăl tuturor oamenilor (vezi Marcu 10,21; 14,7; Galateni 2,10).