12:17 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune.
Spune adevărul. Literal "suflă adevărul". Poate o referire la obiceiul format de a spune adevărul, adică un om spune adevărul tot atât de natural cum respiră. Cel care are o astfel de trăsătură de caracter e condus de vocea binelui (MB 104, 105). Pentru motivul acesta creştinul nu trebuie să ezite deloc să depună jurământ la tribunal (vezi MB 104, 105; DA 706, 707).
Dimpotrivă, cel care recurge la subterfugii în mod obişnuit nu spune adevărul nici chiar atunci când jură să-l spună. Obiceiul lui de a ascunde o parte din adevăr sau de a-i da altă faţă până când acesta dă impresia că e cu adevărat o minciună, va arăta curând ascultătorului atent că nu se poate pune preţ deloc pe cuvântul lui (vezi cap. 14,5.25).