3:2 Păziţi-vă de câinii aceia; păziţi-vă de lucrătorii aceia răi; păziţi-vă de scrijelaţii aceia!
Păziţi-vă de câinii aceia. [,,Feriţi-vă de câini”, KJV]. Literal, ,,vedeţi câinii”. Articolul hotărât atrage atenţia către o anumită grupă de oameni. Repetarea verbului ,,păziţi-vă” este pentru accent. Reiese că Pavel se referă la aceiaşi oameni de fiecare dată. Cele trei descrieri cuprind diferite aspecte ale activităţilor aceloraşi oponenţi. De cele mai multe ori în Orient câinii nu aveau stăpân şi cutreierau încoace şi încolo pe străzi şi pe câmpii. Conform legii levitice, ei erau necuraţi (compară cu Levitic 11,2–7), iar a numi pe cineva câine era exprimarea unui dispreţ puternic (1 Samuel 17,43; 2 Regi 8,13). Pentru iudeii, păgânii erau ca nişte câini (vezi comentariul de la Matei 7,6; 15,26), iar neamurile nu se lăsau mai prejos, întorcând epitetul. Termenul îi descrie pe scurt pe cei neobrăzaţi, neruşinaţi, răuvoitori, arţăgoşi, nemulţumitori şi puşi pe ceartă. Pavel se referă probabil la o partidă bine cunoscută, de aşa-zişi creştini, şi anume iudaizanţii (vezi Vol. VI, pp. 30–33; vezi comentariul de la Filipeni 1,16), a căror tactică, ce provoca tulburare, îi făcea să merite să fie numiţi ,,câini”. Deşi apostolul nu îi descrie detaliat pe tulburători, multe din caracteristicile lor pot fi deduse din cap. 3,3–11, unde vorbeşte despre trăsăturile opuse, pozitive.
Lucrătorii aceia răi. Adică iudaizanţii, acei ,,lucrători înşelători” din 2 Corinteni 11,13.
Scrâjilaţii. Gr. katatome, ,,mutilare”. Un termen peiorativ pentru iudaizanţi, care cereau că tăierea împrejur era valabilă şi pentru neamuri şi că păgânii, înainte de a se converti al creştinism, trebuiau să devină iudei. Această circumciziune iudaică ar fi fost fie dăunătoare, prin faptul că li se cerea creştinilor să păzească întregul sistem iudaic, ieşit din uz (Galateni 5,3), fie fără sens, deci o mutilare. Avertizarea e adresată neamurilor, deoarece iudeii nu ar fi avut nevoie de un asemenea sfat.