3:20 Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos.
Dar. [,,Căci”, KJV]. Acum Pavel pune în contrast adevăratul scop al creştinului cu cel al omului lumesc, despre care vorbeşte în v. 18, 19.
Cetăţenia. Gr. politeuma, ,,stat” sau ,,cetăţenie”. Vezi comentariul de la cap. 1,27.
Este. Pavel accentuează faptul că cetăţenia creştinului este deja în cer, deşi trebuie încă să trăiască pe pământ (compară cu Efeseni 2,19; Coloseni 3,3; 1 Ioan 3,2).
Ceruri. Creştinul trebuie să ştie bine faptul că este cetăţean al cerului. Ataşamentul unui om faţă de ţara sa îl determină să îi fie loial acesteia. Oriunde ar trăi, se va purta aşa încât să onoreze bunul nume al ţării sale. Având în minte felul de viaţă pe care ne aşteptăm să îl ducem în cer, vom fi călăuziţi în viaţa noastră de pe pământ. Curăţia, umilinţa, bunătatea şi iubirea pe care ne aşteptăm să le experimentăm în viaţa viitoare pot fi manifestate aici jos. Faptele noastre ar trebui să dovedească cetăţenia noastră cerească. Relaţiile pe care le avem cu alţii ar trebui să facă cerul atrăgător pentru ei.
De unde. Adică din cer.
Aşteptăm. Gr. apekdechomai (vezi comentariul de la Romani 8,19), sugerând o aşteptare înflăcărată. Cuvântul apekdechomai este adesea folosit în legătură cu nădejdea fericită a revenirii lui Hristos (compară cu Romani 8,19.23.25; Galateni 5,5; Evrei 9,28). Cei care aşteaptă cu dor revenirea Lui se vor pregăti pentru acest eveniment (vezi comentariul de la 1 Ioan 1,3). Ei vor considera că treburile pământeşti sunt de mică importanţă, deoarece lumea aceasta se va sfârşi în curând. Ei vor trăi mai presus de lume, dorind fără încetare arătarea Domnului.
Mântuitor. Literal ,,un mântuitor”.
Domnul Isus Hristos. Vezi comentariul de la cap. 2,5.