2:25 Am socotit de trebuinţă să vă trimit pe Epafrodit, fratele şi tovarăşul meu de lucru şi de luptă, trimisul şi slujitorul vostru pentru nevoile mele.
[Totuşi, KJV]. În v. 25–30 Pavel vorbeşte despre Epafrodit, un alt prieten al său, care era bine cunoscut credincioşilor filipeni. Epafrodit îi adusese apostolului un dar din partea bisericii din Filipi şi îl slujise bine pe Pavel în timpul şederii sale cu acesta. Întoarcerea sa fusese amânată de boală.
Am socotit. [,,Am presupus”, KJV]. Mai bine, ,,am considerat”, ,,am socotit”, având în vedere posibila întârziere a lui Timotei. Timpul trecut al verbului ar sugera la prima vedere că Pavel îl trimisese deja pe Epafrodit la Filipi şi că această scrisoare a fost scrisă după plecarea acestuia. Dar verbele ,,am socotit” (v. 25) şi ,,trimis” (v. 28) sunt, fără îndoială, forma aoristă epistolară greacă, prin care scriitorul se aşază în situaţia cititorilor şi îşi fixează afirmaţiile în timp, din punctul lor de vedere. Când scrisoarea avea să ajungă la destinaţie, acţiunea exprimată prin verb era deja trecută. De aceea, Pavel foloseşte timpul trecut, deşi pentru el, la data scrierii, evenimentul era de fapt în viitor. De aici se poate deduce faptul că Epafrodit nu plecase încă la Filipi şi că el era cel care le aducea credincioşilor epistola (vezi AA 479).
Epafrodit. Un nume obişnuit la greci şi latini, însemnând ,,seducător”, ,,fascinant”, ,,fermecător”, de la numele zeiţei greceşti Aphrodite. În Noul Testament numele acesta apare doar în epistola către filipeni. Unii au identificat această persoană cu Epafras din Coloseni 1,7; 4,12; Filimon 23. Dar cu toate că Epafras este doar o formă contrasă a unui nume mai lung, e puţin probabil ca aceste două nume să se refere la aceeaşi persoană. Epafrodit provenea din Filipi din Macedonia, în timp ce Epafras era misionar în Colose, în Asia Mică şi probabil originar din aceste locuri.
Fratele meu. Adjectivul pronominal ,,meu” determină ambele substantive, ,,fratele” şi ,,tovarăşul ... de lucru şi de luptă”. Primul cuvânt îl prezintă ca frate de credinţă cu Pavel, expresia ,,tovarăş de lucru” îl prezintă ca partener de slujbă sau de lucru, iar cuvântul ,,luptă” sugerează că Epafrodit era părtaş al luptelor şi al primejdiilor pe care le întâmpina apostolul – o înşiruire de la general la particular. Din descrierea înflăcărată a lui Pavel reiese clar că Epafrodit luase parte la o lucrare misionară de felul celei îndeplinite de apostol. Deoarece era liber, putea lucra prin metode imposibile pentru Pavel. Aşadar poate că înfruntase primejdii, meritând deci să fie numit ,,tovarăş de luptă” (compară cu 1 Timotei 1,18; 2 Timotei 2,3.4).
Trimisul. [,,Mesagerul”, KJV]. Gr. apostolos (vezi comentariul de la Romani 1,1). Aici cuvântul acesta are înţelesul simplu de ,,sol”, sau ,,delegat”. Epafrodit fusese trimis din Filipi cu o însărcinare specială – aceea de a-i duce daruri lui Pavel (vezi comentariul de la Filipeni 4,18).
Slujitorul. [,,Cel care a slujit”, KJV; ,,spre întâmpinarea”, G. Galaction]. Gr. leitourgos (vezi la Romani 13:6).
Vostru. Acest adjectiv stă în contrast cu cel precedent, ,,meu” şi accentuează legătura pe care o avea Epafrodit atât cu Pavel cât şi cu filipenii.